Solicitarea acordului părinților pentru folosirea serviciilor online de către copiii sub 16 ani este stabilită de Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), obligație a cărei încălcare va putea aduce amenzi de până la 2% din cifra de afaceri totală anuală.
Actul normativ se va aplica, începând cu data de 25 mai 2018, în toate statele membre ale Uniunii Europene, fără să fie necesare formalități de transpunere în legislațiile autohtone.
„(...) în ceea ce privește oferirea de servicii ale societății informaționale în mod direct unui copil, prelucrarea datelor cu caracter personal ale unui copil este legală dacă copilul are cel puțin vârsta de 16 ani. Dacă copilul are sub vârsta de 16 ani, respectiva prelucrare este legală numai dacă și în măsura în care consimțământul respectiv este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părintești asupra copilului”, scrie în GDPR.
Concret, acordul parental va fi obligatoriu pentru ca un copil sub 16 ani să poată să folosească servicii online ce presupun prelucrarea datelor personale. În plus, GDPR impune firmelor să depună „toate eforturile rezonabile pentru a verifica în astfel de cazuri că titularul răspunderii părintești a acordat sau a autorizat consimțământul, ținând seama de tehnologiile disponibile”.
Practic, asta înseamnă că societățile vor trebui să facă mai mult decât să obțină un simplu acord neverificat, care, în destule cazuri, ar putea fi dat chiar de copiii sub 16 ani, nu de părinții lor. Totuși, o specialistă în protecția datelor a explicat redacției noastre că asta nu înseamnă introducerea unei verificări exagerate.
