Doina românească, alături de tango în Patrimoniul Intangibil al omenirii

Între 28 septembrie și 2 octombrie 2009, la Abu Dhabi s-a desfășurat o sesiune a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Intangibil (din cadrul UNESCO), sesiune la care au fost făcute primele 88 de înscrieri pe Lista Reprezentativă și pe Lista pentru Salvgardare Urgentă. Un stat care obține o asemenea înscriere într-una din cele două liste ale patrimoniului mondial protejat de UNESCO trebuie să beneficieze atât de acceptul, cât și de viitoarea implicare a comunităților locale din care provin respectivele elemente, potrivit blogului lui Mihnea Măruță.

Printre cele mai cunoscute obiceiuri care, de-acum înainte, vor fi considerate de importanță mondială și protejate atât de țara de baștină, cât și de UNESCO, se numără tangoul (propus de Argentina și Uruguay), Procesiunea Sângelui Sfânt din Bruges (Belgia), dantelele din Croația, tapiseriile de la Aubusson (Franța), carnavalul de la Mohacs (Ungaria), limbajul fluierat din insula La Gomera (Spania) și teatrul de marionete denumit Karagoz (Turcia).

Revenind la doină, în descrierea de pe site-ul UNESCO se spune că, până la 1900, a fost singurul gen muzical din multe regiuni ale țării. "Exprimând calitățile personale, emoțiile și virtuozitatea creatorului-interpret, doina joacă și un important rol social, deoarece reprezintă o supapă purificatoare care întărește solidaritatea".

Cea mai îngrijorătoare informație din documentația respectivă este că au fost identificate doar 15 persoane reprezentative pentru diferitele tipuri de doină și că, deci, este obligatorie crearea unui mediu cultural în care transmiterea acestei moșteniri să fie restaurată. Iată filmulețul pe care Ministerul Culturii și Institutul de Etnografie "Constantin Brăiloiu" l-au realizat pentru UNESCO.