Doina românească, alături de tango în Patrimoniul Intangibil al omenirii

Între 28 septembrie şi 2 octombrie 2009, la Abu Dhabi s-a desfăşurat o sesiune a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Intangibil (din cadrul UNESCO), sesiune la care au fost făcute primele 88 de înscrieri pe Lista Reprezentativă şi pe Lista pentru Salvgardare Urgentă. Un stat care obţine o asemenea înscriere într-una din cele două liste ale patrimoniului mondial protejat de UNESCO trebuie să beneficieze atât de acceptul, cât şi de viitoarea implicare a comunităţilor locale din care provin respectivele elemente, potrivit blogului lui Mihnea Măruţă.

Printre cele mai cunoscute obiceiuri care, de-acum înainte, vor fi considerate de importanţă mondială şi protejate atât de ţara de baştină, cât şi de UNESCO, se numără tangoul (propus de Argentina şi Uruguay), Procesiunea Sângelui Sfânt din Bruges (Belgia), dantelele din Croaţia, tapiseriile de la Aubusson (Franţa), carnavalul de la Mohacs (Ungaria), limbajul fluierat din insula La Gomera (Spania) şi teatrul de marionete denumit Karagoz (Turcia).

Revenind la doină, în descrierea de pe site-ul UNESCO se spune că, până la 1900, a fost singurul gen muzical din multe regiuni ale ţării. "Exprimând calităţile personale, emoţiile şi virtuozitatea creatorului-interpret, doina joacă şi un important rol social, deoarece reprezintă o supapă purificatoare care întăreşte solidaritatea".

Cea mai îngrijorătoare informaţie din documentaţia respectivă este că au fost identificate doar 15 persoane reprezentative pentru diferitele tipuri de doină şi că, deci, este obligatorie crearea unui mediu cultural în care transmiterea acestei moşteniri să fie restaurată. Iată filmuleţul pe care Ministerul Culturii şi Institutul de Etnografie "Constantin Brăiloiu" l-au realizat pentru UNESCO.