Noul Guvern al Republicii Moldova va fi compus din 16 ministere, ca şi cel anterior, şi opt autorităţi administrative centrale. Din organigrama noului executiv lipsesc două ministere, iar unor ministere le-a fost modificată denumirea.
O
decizie în acest sens a fost adoptată în prima lectură cu votul
majorităţii deputaţilor din Parlament la şedinţa de joi, 17 septembrie.
Noua structură a fost criticată dur de către deputaţii facţiunii
Partidului Comuniştilor (PCRM).
Proiectul
de modificare a Legii cu privire la Guvern propune excluderea cerinţei
pentru membrii guvernului de a avea în exclusivitate cetăţenia R.
Moldova. În plus, se propune constituirea Cancelariei de Stat şi
instituirea funcţiei de Ministru de Stat.
Viitorul
Guvern va întruni următoarele ministere: Ministerul Economiei,
Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene,
Ministerul Apărării, Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării
Regionale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimnentare,
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Ministerul
Mediului, Ministerul Educaţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul
Tineretului, Sportului şi Turismului şi Ministerul Tehnologiiloor
Informaţionale şi Comunicaţiilor.
Comparativ
cu situaţia anterioară, au fost înfiinţate trei struicturi noi:
Ministerul Tineretului, Sportului şi Turismului, Ministerul
Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor şi Agenţia Proprietăţii
Publice. În acelaşi timp, au fost desfiinţate Ministerul Reintegrării
(MR) şi Ministerul Administraţiei Publice Locale (MAPL).
Preşedintele
Comisiei juridice numiri şi imunităţi, Ion Pleşca, a menţionat că
funcţiile MR vor fi transmise unui birou naţional din cadrul
Cancelariei Guvernului, condus de un viceprim-ministru pe problemele
reintegrării ţării.
Vladimir
Ţurcan, deputatul facţiunii PCRM, a spus că prin lichidarea acestui
minister, se urmăreşte tergiversarea soluţionării conflictului
transnitrean.
Alexandru
Tănase, deputatul fracţiunii PLDM, a declarat însă că rezolvarea
conflictului transnistrean va fi o prioritate pentru orice guvernare. "Vă daţi seama despre consecinţele lichidării acestui minister? Aţi
întrebat oamenii ce locuiesc în zona de securitate dacă ei sunt de
acord sau nu?", a întrebat deputatul PCRM, Vasile Şova, ex ministru al
reintegrării.
Andrei Popov, deputatul facţiunii PDM, a spus că problema reintegrării ţării nu este numai a unui singur partid.
Modificarea
legii cu privire la Guvern, mai prevede şi trecerea Serviciului Vamal
în subordinea Ministerului Finanţelor, a Camerei de Licenţiere în
subordinea Ministerului Economiei, Agenţiei "Apele Moldovei" în
subordinea Ministerului Mediului, iar sectorul viti-vinicol în
subordinea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Trecerea
Serviciului Vamal în subordinea Ministerului Finanţelor a trezit mari
nemulţumiri din partea deputaţilor comunişti. Vadim Mişin, deputat
PCRM, a întrebat dacă angajaţii Serviciul Vamal vor lăsa epoleţii sau
dacă Ministerul Finanţelor se va transforma într-o instituţie militară.
De
asemenea, au fost propuse şi opt structuri pe lângă Guvern: Biroul
Naţional de Statistică, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Biroul
Relaţii Interetnice, Serviciul Grăniceri, Agenţia Moldsilva, Agenţia
Rezerve Materiale, Agenţia Proprietăţii Publice şi Centrul pentru
Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.
Deputaţii
facţiunii PCRM, au criticat noua structură a executivului şi nu au
votat adoptarea ei. Potrivit deputatului comunist Valentin Guznac,
activitatea Guvernului în structura propusă va însemna "o risipă de
bani". "Structura dată nu corespunde promisiunilor electorale ale
partidelor care au acces în Parlament şi nu corespunde aşteptărilor
cetăţenilor", a spus Guznac.