Decizia băncii centrale vine în contextul în care băncile şi-au curăţat în ultimul an şi jumătate bilanţurile, obligate de BNR, pentru a se ajunge la o rată a creditelor neperformante mult mai mică în sistemul bancar românesc.
Astfel, rata creditelor neperformante (NPL) s-a redus de la 20,2% în martie 2015 la 13,51 la finele anului trecut, pentru ca în primul trimestru al acestui an să se aprecieze uşor, la 13,52%.
PROMOTIE URIASA LA eMAG! CONSULTATI OFERTELE AICI!!!
Ca urmare, activele băncilor scăzuseră după primele trei luni cu 7 miliarde lei (1,9%) faţă de sfârşitul anului trecut, la 370,2 miliarde lei (82,7 miliarde euro), potrivit datelor BNR.
Potrivit noilor definiţii implementate de către Banca Naţională începând din 2014, rata creditelor neperformante se calculează prin raportarea expunerilor neperformante din credite şi avansuri la valoarea totală a expunerilor.
Guvernatorul băncii centrale spune că au fost luate decizii critice pe timpul crizei economice care au contribuit la reducerea ratei NPL-urilor, fără ca BNR să fie nevoită să apeleze la soluţii de “avarie”, respectiv la bad banks, bănci care să adune activele rele, sau la ajutoare de stat pentru sistemul bancar, cum s-a întâmplat în alte state.
El a amintit de iniţiativa de la Viena, care a debutat în anul 2009, în cadrul acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, prin care s-a reuşit reducerea substanţială a dezintermedierii bancare declanşate, prin care instituţiile de credit locale repatriau fonduri masive către băncile-mamă.
Acordul Viena 2 a vizat problema creditelor neperformante din regiune, Isărescu subliniind că ieşirile de capital din România ar fi avut consecinţe severe, cu efect asupra cursurilor de schimb, prelungindu-se totodată recesiunea economică.
“Au fost esenţiale deciziile pe care BNR le-a luat. Am pus băncile să realizeze o evaluare a garanţiilor cu auditori independenţi. Aceste măsuri au fost demarate în 2013 şi sunt repetate în fiecare an. Nu am primit aplauze, dar măsurile au fost esenţiale”, a menţionat guvernatorul.
El a mai spus că, dacă nivelul creditelor neperformante nu este cunoscut sau dacă este doar suspectat sau nedemonstrat duce la scăderea creditării, pe fondul pierderii încrederii.
“De aceea rolul unei evaluări cuprinzătoare a activelor şi al testelor de stres, în afară de evidenţierea unui eventual necesar de capital pentru bancă, rămâne stabilirea încrederii în sistemul bancar, ceea ce este esenţial”, a explicat Isărescu.
O rată ridicată a NPL-urilor afectează semnificativ băncile, din cauza provizioanelor constituite, a costurilor cu recuperarea creditelor neperformante, a creşterii cerinţelor de capital. În plus, sunt active riscante şi duc la limitarea resurselor disponibile ale băncilor, fiind restricţionată capacitatea de a acorda credite noi, astfel că băncile cresc costurile.
O analiză a FMI a arătat recent că rezolvarea la timp a problemelor privind creditele neperformante ar putea elibera capitaluri de 0,5% din PIB, care ar putea contribui la creşterea creditării cu 5% din PIB.
“Treptat, finanţarea de la băncile-mamă au fost înlocuite cu finanţare locală, de la popolaţie pe bază de depozite, evitându-se astfel contagiunea”, a mai spus Isărescu.
