Maria Dumitrache, de 67 de ani, din Onesti, este batrâna si bolnava, tintuita la pat in urma unor accidente cerebrale repetate. Abia se poate misca, o jumatate de corp fiindu-i aproape inerta.
"E un caz dramatic, credeti-ma. Sa nu-ti vezi copilul de atâtia ani si nimeni sa nu te auda. Trebuie sa existe cineva in toata România asta, o autoritate sau oameni de bine, care sa-i ajute pe acesti batrâni. S-au facut atâtea lucruri inutile si pe bani multi, dar nu poate fi gasita o persoana disparuta? Nu stiu cât va mai rezista batrâna", spune doamna Vivi Bogeag.
Despre Marius Ioan Nichifor, unicul copil al Mariei Dumitrache, se stie ca ar fi trebuit sa aiba acum 46 de ani. Am aflat ca mama lui Marius s-a despartit de primul ei sot, tatal natural al baiatului, de foarte multi ani. A fost nevoita sa-si refaca viata de familie, recasatorindu-se, prin anii ´80, cu Victor Dumitrache, un om grijuliu, care, la rândul lui, avea si el un copil dintr-o alta casatorie. Au pornit din nou pe drumul vietii, impreuna cu cei doi copii.
A venit Revolutia si tânarul Marius, ca multi alti români cu sperante a ales sa-si caute norocul in afara tarii. A plecat la lucru in Turcia, cu bani imprumutati de cei doi parinti. A lucrat un timp acolo, dupa care le-a spus parintilor ca va pleca in Grecia. Tinea aproape tot timpul legatura cu cei de acasa, prin telefon.
„In aprilie, 2001, a trimis acasa un pachet cu hainele de lucru si vreo 350 de dolari. M-am tot intrebat de ce o fi trimis lucrurile acelea. M-am gândit ca poate a intrat intr-o clica de mafioti, stiti cum e printre straini, altfel nu pot sa inteleg gestul lui”, explica Victor Dumitrache.
Au trecut câtiva ani buni, timp in care tânarul nu a mai dat niciun semn de viata. Pâna in 2005, când si-a sunat parintii, zicându-le ca nu a stiu ca, intre timp, se schimbasera prefixele telefonice din România. „Ne-a sunat odata si ne-a spus ca e bine, ca a vorbit si cu Mariana, o verisoara de-a lui, plecata si ea in Italia. Chiar se mândrea ca el câstiga mai bine decât verisoara-sa. Dupa aia, in 8 august 2005, a fost ultima data când ne-am mai auzit la telefon", povesteste tatal vitreg al baiatului. Le promisese ca va ajunge in tara pe 15 august. „Vino acasa, Marius”, a mai apucat sa-l implore mama sa. Atunci, i-au auzit pentru ultima data vocea baiatului, care a mai apucat sa le sopteasca doar „nu ma lasa astia sa plec”, moment in care convorbirea a fost curmata brusc. De atunci, cei doi batrâni au cautat prin toate mijloacele sa dea de baiat, insa fara niciun rezultat.
