Grăsimile sunt sursa de energie de care avem nevoie zi de zi (fiecare gram de grăsime oferă 9 kcalorii). Sunt compuse din molecule, cunoscute sub denumirea de acizi grași, care pot fi saturați sau nesaturați.
Grăsimile saturate, precum cele din unt, brânză sau carne, sunt cele care duc la creșterea colesterolului. Din acest motiv, este indicat ca doar 10% din aportul zilnic de calorii să provină de la grăsimile „rele”. Pe de altă parte, grăsimile „bune” se împart în două categorii: cele mononesaturate și cele polinesaturate.
O categorie aparte a grăsimilor polinesaturate o reprezintă acizii graşi Omega-3 și Omega- 6, care nu pot fi sintetizate de organism, deci trebuie procurate din alimentație.
„Grăsimile trebuie să cuprindă maximum 30% din alimentaţie. Este bine ca mai puţin de o treime să fie acizi graşi saturaţi, iar restul acizi graşi mononesaturați şi polinesaturați, în proporţii relativ egale. Tradus în plan alimentar, aceasta ar însemna să limităm consumul de grăsimi animale, carne roşie, lactate integrale şi brânzeturi grase şi să punem accent pe carnea de peşte, uleiuri vegetale, fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide, migdale, fistic etc) şi seminţe”, recomandă Mădălina Indrie, medic specialist nutriție.
Grăsimile mononesaturate previn bolile de inimă
Consumul constant de grăsimi mononesaturate este recomandat celor care doresc să scadă nivelul de LDL, așa numitul colesterol „rău”, un factor determinant în apariția bolilor cardiovasculare. Acestea sunt benefice și persoanelor care au trecut printr-un episod de atac de cord, pentru că înjumătăţesc riscul de a suferi un nou infarct. Cercetările au mai demonstrat că acest tip de grăsimi încetinește dezvoltarea celulelor canceroase, prevenind astfel tumorile maligne.
