Justiţia europeană a respins marţi plângerea depusă de Irlanda împotriva directivei privind stocarea timp de şase luni a datelor telefonice şi a celor referitoare la conectările la internet, directivă ce a stat şi la baza controversatei legi 298/2008 intrate recent în vigoare în România.
CEJ
a apreciat că plângerea Irlandei, asistată de Slovacia, nu este
fondată. Cele două ţări susţineau că măsura ar fi trebuit să facă parte
din reglementările europene referitoare la justiţie şi afaceri interne,
dar a fost adoptată ca fiind una economică.
Directiva
europeană, pe care statele membre au obligaţia de a o transpune în
legislaţia proprie, prevede ca furnizorii de internet şi telefonie să
stocheze aceste informaţii timp de şase luni, pentru cazul în care ele
ar fi necesare în anchete penale sau pentru combaterea terorismului.
Majoritatea guvernelor europene şi Parlamentul European aprobaseră
măsura, dar Irlanda, susţinută de Slovacia, a contestat-o afirmând că
baza juridică a acesteia ar fi trebuit să fie alta.
În
plângerea înaintată CEJ, Irlanda arată că alegerea articolului 95 al
Tratatului European ca bază legală a directivei 2006/24 este greşită,
întrucât acesta se referă la adoptarea legislaţiilor naţionale în
concordanţă cu pieţele interne. Directiva 2006/24 se referă însă la
stocarea datelor de telefonie mobilă şi e-mail din raţiuni ce ţin de
combaterea terorismului şi crimei organizate. Astfel, singura bază
legală validă pentru măsurile cuprinse în directivă ar fi cuprinse în
articolele 30, 31 şi 34 ale Tratatului UE, care se referă la proceduri
penale în statele membre.
Curtea
a apreciat însă că directiva a fost adoptată în baza juridică adecvată,
ea privind preponderent funcţionarea pieţei interne, şi a respins
obiecţiile Irlandei. În comunicatul său pentru presă, CEJ constată că
dispoziţiile directivei sunt limitate în cea mai mare parte la
activităţile furnizorilor de servicii şi nu reglementează accesul la
datele stocate, nici exploatarea acestora de căre poliţie sau
autorităţile judiciare ale ţărilor membre. Astfel, baza juridică a
adoptării directivei a fost cea adecvată.
Chiar
dacă CEJ ar fi dat dreptate Irlandei, acest lucru nu ar fi anulat
punerea în aplicare a directivei în statele membre, pentru că plângerea
irlandeză nu se referea la conţinutul propriu-zis al directivei, a
declarat pentru NewsIn Christopher Fretwell, purtător de cuvânt al CEJ.
Directiva
nu mai poate fi contestată de către o altă ţară, pentru că termenul de
două luni şi zece zile în care se putea face acest lucru a expirat încă
din 2006, a mai spus Fretwell. Mai pot fi însă formulate întrebări
privind aplicarea directivei de către instanţele naţionale, ceea ce e
şi cazul cu o instanţă din Irlanda, a adăugat purtătorul de cuvânt.
