Cheltuieli fictive la spitale
Curtea de Conturi a descoperit numeroase nereguli în raportul de Audit al Ministerului Sănătăţii. Prin acestea se regăsesc cheltuieli fictive, neînregistrări în contabilitate sau spitale care funcționează . În cazul mai multor instituţii medicale au fost sesizate organele de urmărire penală, respectiv în cazul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti, al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii ”M.S. Curie”, al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii ”Grigore Alexandrescu” și al Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino”.
Averea statului arată cu totul altfel în hârtiile Ministerului de Finanţe decât în realitate
Mii de case şi terenuri au fost trecute în evidenţa statului cu valori de zero sau 1 leu, iar altele nici nu există în documente, se arată în raportul Curţii de Conturi cu privire la Ministerul de Finanțe.
Curtea de Conturi estimează că valoarea totală a bunurilor din patrimoniul public al statului care nu se regăsesc în inventarul centralizat al patrimoniul public al statului se cifrează la 36,6 miliarde de lei, potrivit Economica.net.
Averea statului arată cu totul altfel în hârtiile Ministerul de Finanţe decât în realitate. Practic, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ar trebui să se regăsească valoarea tuturor clădirilor şi terenurilor raportate în situaţiile financiare ale ordonatorilor principali de credite, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
În urma unui control efectuat anul trecut de Curtea de Conturi la Ministerul Finanţelor a reieşit faptul că valoarea totală a bunurilor din patrimoniul public al statului care nu se regăsesc în inventarul centralizat se cifrează la peste 36,6 miliarde de lei, arată sursa citată.
Practic, "3.548 de bunuri (clădiri și terenuri) din patrimoniul public al statului nu sunt înregistrate în evidența contabilă, iar 1.711 bunuri (clădiri și terenuri) din patrimoniul public al statului sunt înregistrate simbolic, cu valoarea de 1 leu", se arată în raport.
Gaură de 1,7 miliarde lei la Ministerul Transporturilor
Curtea de Conturi a identificat deficiențe sau abateri cu o valoare totală estimată de 1,746 miliarde de lei, în urma misiunilor de audit efectuate la administrația centrală a Ministerului Transporturilor și la instituțiile subordonate. Curtea de Conturi precizează că în timpul verificărilor efectuate s-au remediat abateri în valoare totală de 4.000 de lei.
Potrivit raportului, Curtea a identificat 110.966.000 lei — venituri suplimentare, care reprezintă sume nerestituite/neregularizate cu bugetul de stat, 33.125.000 lei — prejudicii, care reprezintă în cea mai mare parte cheltuieli de personal neprevăzute de legislația în vigoare, dar se precizează că în timpul misiunilor de audit a fost recuperată suma totală de 4.000 lei (0,01% din suma estimată), 1.602.255.000 lei — abateri cu caracter financiar contabil, care reprezintă în cea mai mare parte înregistrări contabile eronate, nereflectarea în contabilitate a tuturor operațiunilor economico-financiare privind imobilele proprietate publică a statului etc.
"La Autoritatea Rutieră Română s-a constatat neînregistrarea și nevirarea către Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier în perioada ianuarie-septembrie 2013 a întregii obligații de 60% din cuantumul tarifelor încasate pentru serviciile specifice, diferența nevirată estimată fiind de 21.910.000 lei", se spune în raport.
De asemenea, la Autoritatea Feroviară Română (AFER) s-a constatat că în anul 2013 entitatea a efectuat plăți nelegale de natura cheltuielilor de personal în sumă totală estimată la 4.851.000 de lei, iar în anul 2014 a efectuat plăți nelegale de natura cheltuielilor de personal în sumă estimată totală de 6.395.000 de lei.
Curtea de Conturi a identificat nu mai puțin de 7 pagini de nereguli, abateri, erori și ilegalități la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în Sinteza raportului de audit pe anul 2014. Ministerul Dezvoltării Regionale s-a aflat pe tot parcursul anului 2014 sub conducerea actualului șef PSD, Liviu Dragnea, care a rămas pe scaunul de ministru în guvernele Ponta II, III și IV.
Lista de nereguli detectate de Curtea de Conturi la Ministrul Dezvoltării Regionale conține subevaluări masive ale valorii patrimoniului public și privat al statului , precum și nerespectarea dispozițiilor legale în ceea ce privește angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor publice
O altă neregulă gravă se referă la utilizarea ineficientă a fondurilor publice alocate de la bugetul de stat prin MDRAP pentru plata subvenției ”prima de la stat” în cadrul contractelor de economisire-creditare încheiate de cele două bănci de locuințe BCR BpL și Raiffeisen BpL.
Principalele abateri constatate:
1. Efectuarea de înregistrări eronate în evidența contabilă a unor elemente patrimoniale de natura bunurilor, aparținând domeniului public sau privat al statului, aflate în administrarea MDRAP, precum și a unor drepturi și obligații aflate în litigiu la 31.12.2014
Valoarea estimată a acestor abateri este de 451,4 milioane lei după cum urmează:
a) La finele anului 2014, MDRAP a efectuat inventarierea creanțelor și obligațiilor aflate în litigiu ca elemente patrimoniale în sumă de 302.167,5 mii lei, pe care nu le-a înregistrat însă în evidența tehnic-operativă, deși, conform prevederilor OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice, avea această obligație.
Această deficiență a apărut pe fondul nerespectării prevederilor OMFP nr. 1917/2005, personalul de execuție responsabil considerând că obligațiile și creanțele în litigiu (sume care nu sunt certe) nu trebuie înregistrate în evidența contabilă. Abaterea a fost înlăturată în timpul misiunii de audit odată cu înregistrarea sumei de 302.167,5 mii lei în contul 8039 ”Alte valori în afara bilanțului”.
b) În situațiile financiare consolidate ale MDRAP, la Anexa nr. 7 întocmită pentru Cap. 50.20, subcap. 04 ”Venituri proprii, au fost în mod eronat evidențiate sume care totalizează 149,2 miliaone lei și care reprezintă creditele bugetare aprobate și cheltuielile efective efectuate din subvenții și din venituri proprii la finele perioadei (31.12.2014) privind Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Acestea trebuiau evidențiate în situațiile financiare consolidate ale MDRAP în Anexa 6 (centralizatoare) la cap. 51.10, subcapitolul ”Subvenții”.
Consecința acestei abateri constă în faptul că execuția bugetului ordonatorului secundar de credite (Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară – ANCPI) nu a fost reflectată în mod corect, exact și fidel în situațiile financiare consolidate ale MDRAP la 31.12.2014.
Această deficiență se datorează, în opinia auditorilor publici externi, pe de o parte, unor reglementări incomplete sau necorelate emise de către MFP, iar, pe de altă parte înțelegerii și aplicării defectuoase de către personalul MDRAP a reglementărilor legale cu privire la întocmirea situațiilor financiare anuale.
2. Diminuarea valorii patrimoniului public și privat al statului cu 124,1 milione lei ca urmare a subevaluării rezultate din rapoartele de reevaluare pentru bunuri proprietate publică (terenuri și construcții) aflate în administrarea MDRAP.
3. Diminuarea valorii unor terenuri aflate în patrimoniul public și privat al statului și în administrarea MDRAP cu 123,5 milioane lei, în anul 2014.
4. Neînregistrarea în evidențele cadastrale și de publicitate imobiliară a unor elemente patrimoniale aflate în administrarea MDRAP în valoare estimată la 273,2 milioane lei.
5. Imobilizările de fonduri publice prin achiziția și plata unor proiecte tehnice în valoare de 54, milioane lei în perioada 2012-2014, care nu au fost valorificate prin transmiterea către beneficiari (UAT-uri).
6. Nerespectarea dispozițiilor legale în ceea ce privește angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor publice
S-a constatat că în anul 2014 s-au efectuat plăți de către MDRAP, în sumă de 159.710,5 mii lei, reprezentând transferuri către UAT-uri pentru lucrări executate și facturate în perioada 2007-2012.
Decontarea acestor lucrări s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor OUG nr. 28/2013, întrucât în perioada aprilie 2013 – iunie 2014 (până la intrarea în vigoare a OUG nr. 30/2014) sau decontat prin PNDL arierate din perioada 2007-2012. Potrivit OUG nr. 28/2013, prin PNDL se decontează ,,lucrări executate în luna precedentă” cuprinse în centralizatorul situațiilor de lucrări. Această abatere a fost constată și consemnată în actele de control încheiate de Camere de Conturi județene la UAT-uri în anul 2015.
7. Neverificarea și neconfirmarea creanțelor și obligațiilor entității față de terți la finalizarea și valorificarea inventarierii. În fapt, s-a constatat că MDRAP nu a efectuat demersurile necesare/legale în vederea verificării și confirmării, pe baza extraselor de cont, a soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor de creanțe și datorii în sumă de 3.886 mii lei, care dețin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi. Au fost încălcate prevederile OMFP nr. 2861/2009 cu consecințe în încheierea situațiilor financiare pe baza unor sume/solduri neconfirmate.
8. Neactualizarea inventarului unor bunuri din domeniul public al statului aflate în administrarea MDRAP, cu suma de 1,6 milioane lei reprezentând valoarea bunurilor neînscrise în inventarul centralizator.
9. Evidențierea incorectă în situațiile financiare ale MDRAP a angajamentelor legale anuale în cadrul PNDL.
10. Plățile efectuate în anul 2014, în baza hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, aferente litigiilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, nu au fost analizate pentru a se stabili eventuale măsuri de recuperare a acestora.
În anul 2014 au fost efectuate plăți de către MDRAP ca urmare a litigiilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, din articolul bugetar 59.17 în valoare de 3.479,2 mii lei. Plățile efectuate reprezintă debite restante ale entității față de terți, contravaloarea unor lucrări executate de către contractori și neachitate de către entitate, penalități de întârziere aferente derulării contractelor, cheltuieli de judecată, despăgubiri civile, dobânzi, cheltuieli de executare, taxe timbre judiciar. Entitatea nu a inițiat niciun demers în vederea identificării cauzelor care au stat la baza generării litigiilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești și nu a luat măsuri pentru identificarea persoanelor responsabile și pentru recuperarea eventualelor prejudicii.
11. Utilizarea ineficientă a fondurilor alocate pentru realizarea lucrărilor de intervenție în primă urgență.
12. Finanţarea unor obiective de investiții prin PNDL, fără îndeplinirea tuturor condițiilor legale prevăzute pentru alocarea fondurilor publice și fără respectarea principiilor de eficiență, economicitate și eficacitate.
13. Neexercitarea corespunzătoare a atribuţiilor legate de Programul Naţional de Dezvoltare Locală
14. Utilizarea ineficientă a fondurilor publice alocate de la bugetul de stat prin MDRAP pentru plata subvenției ”prima de la stat” în cadrul contractelor de economisire-creditare încheiate de cele două bănci de locuințe BCR BpL și Raiffeisen BpL.
