Curtea Constituţională din Germania va examina o plângere depusă de mai mulţi opozanţi ai Tratatului de la Lisabona, care pune sub semnul întrebării ratificarea definitivă a textului de către această ţară, una dintre fondatoarele UE, transmite AFP.
Autorii
plângerii, printre care deputatul conservator Peter Gauweiler (CSU) şi
membri ai formaţiunii radicale de stânga Die Linke, susţin că
tratatul destinat reformării instituţiilor europene reduce competenţele
Parlamentului naţional, încălcând astfel Cosntituţia.
Curtea
Constituţională cu sediul la Karlsruhe, formată din opt judecători,
a luat în serios plângerea şi îi va consacra două zile de pledoarii, o
durată neobişnuit de mare. Şi reacţia Guvernului a fost cât se poate de
serioasă. Ministrul de interne Wolfganf Schauble şi cel de externe
Frank-Walter Steinmeier vor merge la Karlsruhe pentru a apăra tratatul
adoptat cu greu de Uniunea Europeană în octombrie 2007. Textul a fost
obţinut în urma eforturilor cancelarului Angela Merkel, după ce
Constituţia europeană fusese respinsă de francezi şi olandezi prin
referendum.
Tratatul
de la Lisabona a fost deja ratidicat de cele două camere ale
Bundestagului (Parlamentul german). Totuşi, la cererea Curţii
Constituţionale, preşedintele Horst Kohler va trimite actul de
ratificare numai după ce judecătorii vor lua o decizie, iar acest lucru
ar putea dura până la vară.
Cea
mai importantă curte din Germania, unul dintre statele fondatoare ale
UE, a devenit un nou obstacol de trecut înainte ca Tratatul de la
Lisabona să intre în vigoare. Alte state care au dificultăţi
în ratificarea textului sunt Irlanda, Polonia şi Cehia.
Astfel,
alegătorii irlandezi au respins tratatul prin referendum la 12 iunie
2008, dar vor participa la un al doilea organizat anul acesta, după ce
Dublinul a obţinut mai multe derogări din partea UE.
Preşedintele
polonez Lech Kaczynski a anunţat că va semna legea de ratificare a
tratatului numai dacă textul va fi ratificat de Irlanda, singurul stat
unde tratatul trebuie supus consultării populare.
În
ceea ce priveşte Cehia, camera inferioară a Parlamentului urmează să se
pronunţe la 17 februarie, însă chiar dacă tratatul va fi ratificat,
preşedintele eurosceptic Vaclav Klaus a promis că va amâna cât mai mult
timp posibil semnarea textului.
În
plângerea către Curtea Constituţională, deputatul conservator bavarez
dă un exemplu ipotetic pentru a demonstra cum Tratatul de la Lisabona
permite evitarea Parlamentului german în luarea deciziilor. "Ministrul
mediului nu reuşeşte să convingă Parlamentul să interzică folosirea
becurilor cu incandescenţă care pot dăuna mediului înconjurător", scrie
deputatul conservator. "Ulterior, el face aceeaşi propunere Consiliului
European, unde miniştrii altor ţări o aprobă şi ea va deveni în cele
din urmă o directivă europeană", explică Gaweiler. După
aceea, directiva va trebui transpusă în dreptul german, deşi a fost
iniţial respinsă de Bundestag, precizează el. Numărul mare de documente
emise de UE ar împiedica deputaţii să prevină acest gen de manevre.
Audierile ar putea să nu înlăture ultimul obstacol în calea
ratidicării tratatului de către Germania, deoarece, chiar dacă
judecătorii resping plângerea, o alta de peste 200 de pagini a fost
depusă la Curtea Constituţională la sfârşitul lunii ianuarie. Printre
semnatarii acesteia se numără contele Franz Ludwig von Stauffenberg,
fost deputat european şi fiul lui Claus Schenk von Stauffenberg,
autorul unei tentative de asasinat împotriva lui Hitler.