Liderii UE sunt depăşiţi de miile de oameni care continuă zilnic să traverseze Marea Mediterană, situaţie ce riscă să genereze efecte majore de ordin economic şi social. Comisia Europeană a stabili cote de imigranţi pentru fiecare ţară, dar reprezentaţii celor mai multe state au precizat că nu pot gestiona fluxurile ridicate de imigranţi.
O mână de ajutor pentru sirieni a venit de la Germania, care a renunțat să-i trimită pe sirieni înapoi în țara prin care au intrat pe teritoriul Uniunii Europene. ”Actul de solidaritate europeană” a fost salutat de Comisia Europeană, în contextul în care imigranții continuă să ajungă la granița Ungariei, informează Mediafax. Decizia a fost anunțată marți, dar pusă în aplicare în mod discret de mult timp.
Criza imigranţilor, în atenţia României. Parlamentul şi miniştrii dezbat situaţia refugiaţilor
”Este singurul caz pe care-l cunoaștem în rândul statelor membre ale UE”, a comentat Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.
”Gestul guvernării germane constituie o recunoaştere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure afluxul excepţional de imigranţi, ca în cazul Greciei sau Italiei”, a continuat Bertaud.
"Europa se află într-o situaţie care nu este demnă de Europa, trebuie s-o spunem pur şi simplu", a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel.
Aceşti imigranţi traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părţi ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard, scrie Mediafax.
Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depăşită de situaţie, şi-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranţi înapoi în Grecia cu lovituri de baston.
Criza imigranţilor. Austria recurge la o măsură de forţă pentru a face faţă fluxului de sirieni
Pe de altă parte, armata austriacă urmează să mobilizeze 500 de militari pentru a ajuta autorităţile, depăşite de situaţie, să facă faţă unui număr important de imigranţi care sosesc din Ungaria şi Italia, a anunţat ministrul Apărării, relatează portalul TheLocal.at.
"Vom pune la dispoziţie atâţi militari câţi sunt necesari", a declarat marţi Gerald Klug, înaintea unei reuniuni a Cabinetului pe tema măsurilor de gestionare a crizei, inclusiv o suplimentare a personalului în trierea imigranţilor. Militarii urmează să ajute la transportarea oamenilor şi unor echipamente, la construirea unor adăposturi şi la furnizarea de hrană.
Ei nu urmau să fie mobilizaţi imediat la frontierele Austriei. Ministrul de Interne Johanna Mikl-Leitner a subliniat că aceasta este "cea din urmă opţiune". Guvernul a numit un "coordonator pentru migrare", şi anume pe fostul bancher Christian Konrad. Austria - una dintre cele mai bogate ţări UE - a depus eforturi să facă faţă numărului mare de imigranţi şi solicitanţi de azil
Din ianuarie şi până în iunie, 102.000 imigranţi au pătruns în UE prin Macedonia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Albania, Muntenegru şi Kosovo, faţă de 8.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Agenţiei FRONTEX însărcinate cu frontierele externe ale spaţiului Schengen.
Comisia Europeană a aprobat 23 de programe multianuale în domeniul migraţiei, în valoare de 2,4 miliarde de euro, în cadrul Fondului pentru Azil, Migraţie şi Integrare (AMIF) şi Fondului pentru Securitate Internă (ISF), România urmând să primească aproape 100 de milioane de euro.
În luna mai, Comisia Europeană a propus un mecanism de "relocare" a imigranţilor, în scopul ajutării Italiei şi Greciei. Această schemă ar urma să se aplice refugiaţilor din Siria şi Eritreea veniţi în Italia şi Grecia după 15 aprilie 2015 sau după aplicarea mecanismului.
În total, 40.000 de refugiaţi ar urma să fie transferaţi din Italia şi Grecia în alte state membre ale Uniunii Europene. Ţările vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat.
În cadrul schemei, România ar urma să primească 1.023 de refugiaţi distribuiţi din Italia, respectiv o cotă de 4,26% din totalul de 24.000 de persoane. Germania va avea o cotă de 21,91% (5.258 de imigranţi), Franţa ar urma să accepte 4.051 de refugiaţi (16,88%), în Spania ar urma să meargă 2.573 de persoane (10,72%), iar în Ungaria 496 de extracomunitari (2,07%). Dintre cei 16.000 de imigranţi distribuiţi de Grecia, în România ar putea ajunge 682 (respectiv o cotă de 4,26%), restul imigranţilor urmând să fie distribuiţi în alte 22 de ţări.
Ungaria, măsură de ultima oră pentru înăsprirea legislaţiei împotriva imigranţilor
În plus, Comisia Europeană propune acceptarea altor 20.000 de refugiaţi extracomunitari, pe parcursul a doi ani, în cadrul unui mecanism de oferire a protecţiei internaţionale, la recomandarea Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi. Ţările care vor participa la această schemă vor primi în total 50 de milioane de euro în perioada 2015-2016. În cadrul acestui mecanism, România ar urma să aibă, potrivit propunerii Comisiei Europene, o cotă de 3,29%, respectiv 657 de refugiaţi. Alte 27 de ţări vor participa la schema de transferare a imigranţilor.
Însă numeroase state europene - în principal Marea Britanie, Spania, Franţa, Ungaria şi Lituania - au exprimat preocupări în legătură cu propunerea Comisiei Europene privind distribuirea imigranţilor extracomunitari, situaţie care riscă să blocheze ajungerea la un acord. Pentru a intra în vigoare, planul va trebui să primească aprobarea Parlamentului European şi a Consiliului European.
Peste 2.000 de persoane s-au înecat în Marea Mediterană în cursul anului 2015, în încercarea de a ajunge în Italia, Malta, Grecia sau Spania. Recent, cel puţin 200 de oameni au murit în largul Libiei după scufundarea unui pescador la bordul căruia erau aproximativ 600 de imigranţi. În ultima săptămână, Misiunea navală a Uniunii Europene a salvat aproape 3.000 de imigranţi care riscau să se înece în Marea Mediterană.
Aceşti imigranţi, care apucă "ruta Balcanilor de Vest", traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părţi ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard. Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depăşită de situaţie, şi-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranţi înapoi în Grecia cu lovituri de baston. "Am fost opriţi în Macedonia timp de două zile. Forţele antirevoltă erau teribile.Poliţia a recurs la arme şi la gaze lacrimogene", a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).
În sudul ţării, centrul de primire Presevo înregistrează sosirea a aproximativ o mie de persoane pe zi, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), care înregistrase peste 700 numai marţi dimineaţa. Iar 600-700 de imigranţi aşteptau să poată trece din Macedonia în Grecia. Deşi ocolită de valul de imigranţi, Bulgaria a anunţat că a trimis militari să consolideze cele patru posturi de frontieră cu Macedonia. Iar Austria a decis să mobilizeze aproximativ 500 de militari, pentru a instala adăposturi şi a distribui ajutoare alimentare. La Geneva, o purtătoare de cuvânt a UNHCR, Melissa Fleming, a anunţat că "situaţia s-a calmat după scenele de haos de săptămâna trecută" la frontiera greco-macedoneană, dar a anunţat că ONU se aşteaptă ca numărul imigranţilor să ajungă la 1.500-3.000 pe zi în acest sector. Potrivit lui Fleming, "mulţi vin din ţări afectate de violenţe şi conflicte, ca Siria şi Afganistan" şi sosesc "epuizaţi şi traumatizaţi".
Din ianuarie şi până în iunie, 102.000 imigranţi au pătruns în UE prin Macedonia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Albania, Muntenegru şi Kosovo, faţă de 8.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Agenţiei FRONTEX însărcinate cu frontierele externe ale spaţiului Schengen, scrie Mediafax
În total, potrivit Frontex, în primele şapte luni ale anului numărul de imigranţi de la frontierele UE a atins 340.000, faţă de 123.000 în aceeaşi perioadă a lui 2014. Numai săptămâna trecută, aproximativ 5.300 de persoane, provenind în principal din Africa subsahariană, au fost salvate pe Mediterana, în cadrul mai multor zeci de operaţiuni de salvare efectuate de către Marina italiană sau Misiunea europeană Triton.
La Summitul Balcanilor de Vest, prevăzut joi la Viena, Austria urmează să propună un plan de acţiune în cinci puncte, care prevede: intensificarea luptei împotriva reţelelor de călăuze, o repartizare "mai echitabilă" a refugiaţilor între statele UE, o cooperare consolidată în domeniul securităţii, un ajutor către ţările de origine ale imigranţilor şi o "strategie de azil la scară europeană".
