"Ungaria nu ne-a notificat nimic, dar nici nu trebuie să o facă pentru că este frontiera externă (a UE) și are dreptul să o controleze cum crede de cuviință", a declarat, vineri, la o conferință de presă Natasha Bertaud, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, informează HotNews.ro.
În acest sens, Natasha Bertaud a subliniat totuși că, în opinia Executivului comunitar, gardurile "nu reprezintă o soluție durabilă, întrucât ele nu fac decât să devieze fluxurile (de refugiați) către alte zone".
Avertizare MAE: Ce îi așteaptă pe românii care călătoresc în Ungaria, Croaţia şi Austria
Pe de altă parte, CE consideră că, până când se vor conveni la nivel european reguli comune pentru gestionarea crizei refugiaților, statele membre trebuie să se asigure că toate persoanele care intră pe teritoriul lor sunt identificate și li se oferă posibilitatea să ceară azil dacă doresc, situație valabilă și în cazul Croației, desi aceasta nu face parte din spațiul Schengen.
"Croația trebuie să respecte codul Schengen și normele sistemului de azil", a menționat Natasha Bertaud, amintind că autoritățile de la Zagreb sunt obligate să identifice refugiații și să le ia amprentele digitale.
Întrebată despre propunerea de împărțire prin cote obligatorii a încă 120.000 de imigranți, ce va fi discutată marți într-un nou Consiliu JAI - după ce la reuniunea de săptămâna trecută a fost respinsă de țările est-europene - și despre posibilitatea ca Ungaria să nu mai fie una dintre beneficiarele acestei posibile împărțiri, Natasha Bertaud a răspuns că Executivul comunitar a cerut Guvernului de la Budapesta ca, în pofida respingerii de către acesta a cotelor obligatorii, să permită totuși "să se avanseze în relaxarea presiunii asupra Greciei și Italiei", state care găzduiesc, în prezent, cei mai mulți refugiați.
Premierul Olandei: Țările est-europene trebuie să accepte cote obligatorii de refugiați
După ce gardul de sârmă ghimpată de la granița cu Serbia a fost finalizat, premierul Viktor Orban a anunțat, tot vineri, că Ungaria a început construirea unui gard provizoriu la granița cu Croația și a desfășurat deja, la frontieră, sute de militari și de agenți de poliție pentru a stavili afluxul de migranți. Anterior, Orban declara că intenționează să ridice un gard și la frontiera cu România.
Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat, joi, convocarea unui summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern pentru miercuri, 23 septembrie, 'pentru a discuta despre gestionarea crizei refugiaților', relatează DPA, Reuters și AFP.
Solicitat de Germania și Austria, summitul va avea loc miercuri, începând cu ora locală 18:00 (16:00 GMT), a scris Tusk într-o postare pe Twitter.
Donald Tusk a mai menționat că va vizita o tabără pentru refugiați în cadrul vizitelor sale în Egipt și Iordania din acest weekend și a precizat că va împărtăși concluziile cu liderii UE la summitul extraordinar de miercuri.
Miniștrii de interne din statele UE nu au reușit să ajungă la un acord luni asupra schemei de redistribuire a 120.000 de refugiați propusă de Comisia Europeană, aceștia urmând să se reunească și ei marți, 22 septembrie, în preziua summitului extraordinar la nivel de șefi de stat și de guvern, pentru a discuta din nou.
Donald Tusk anunțase în prealabil că va lua joi o decizie în privința convocării unui summit extraordinar al Consiliului European, după consultări cu statele membre.
Ungaria, Slovacia, Cehia, România și Polonia, toate foste țări comuniste, sunt principalele oponente ale cotelor obligatorii, argumentând că acestea ar atrage mai mulți migranți în Europa și le-ar afecta din punct de vedere social, întrucât nu sunt obișnuite cu o migrație la scară mare.
Pe de altă parte, Germania și Franța, principalele state destinatare ale solicitanților de azil, s-ar putea opune unui sistem bazat pe cote voluntare, întrucât cel mai probabil vor ajunge să primească mai mulți refugiați decât prevăd cotele obligatorii, notează Reuters.
