Potrivit participanţilor la discuţii, Colegiul profesorilor ar trebui
să fie responsabil de analizarea şi sancţionarea cazurilor de
indisciplină şi imoralitate printre cadrele didactice, iar Carta
autonomiei ar stabili limitele în care s-ar încadra puterea
instituţiilor de învăţământ. Ea ar urma să cuprindă regulamentele de
ordine interioară, statutul elevului şi metodologiile după care elevii
şi părinţii vor fi implicaţi în luarea deciziilor care privesc şcoala.
Încă nu s-a stabilit în detaliu care vor fi criteriile după care va
funcţiona Colegiul profesorilor, în ce limite se defineşte indisciplina
şi nici care sunt sancţiunile propuse pentru diferite abateri. Nici
prevederile Cartei nu au fost încă stabilite, toate acestea urmând să
fie elaborate ulterior de Ministerul Educaţiei.
Discuţiile pe baza Codului educaţiei au loc în fiecare zi, până pe 14 august, când documentul ar trebui să fie finalizat, pentru ca pe 1 septembrie să fie propus spre aprobare în parlament. Printre cele mai importante modificări propuse până la această oră se numără obligativitatea grupei pregătitoare de grădiniţă, înlocuirea tezelor cu subiect unic cu un test anual de tip european, care să se susţină începând din clasa a IV-a, reducerea la trei a numărului de probe la bacalaureat şi emiterea, în urma examenului de maturitate, a unor certificate de tip Europass care să ateste competenţele lingvistice, dar şi cele tehnologice şi IT.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M