Klaus Iohannis retrimite Codul Fiscal la Parlament

Președintele Klaus Iohannis a decis, vineri, să retrimită Codul Fiscal la Parlament, pentru reexaminare:

Redăm, integral, cererea de reexaminare asupra Legii privind Codul Fiscal:

"În materie fiscală, legiuitorul trebuie să promoveze o atitudine echilibrată și rațională, de natură a nu genera disfuncționalități care, ulterior, să necesite frecvente corectări de ordin legislativ. În acest sens, în elaborarea unui nou Cod fiscal nu ar trebui promovate politici care generează fiscalități excesive, dar nici relaxări accentuate. Măsurile de austeritate ale anului 2010 trebuie să rămână istorie. Revenirea la politici fiscale riscante și cu consecințe negative pe termen lung reprezintă o experiență pe care nu numai clasa politică nu si-o mai poate permite dar, mai ales, costurile acestora nu trebuie să mai fie suportate de cetățeni.

Bunăstarea economică unanim dorită de toate forțele politice din România în beneficiul cetățenilor și al agenților economici poate fi atinsă numai printr-o abordare fiscal-bugetară responsabilă, predictibilă pe termen lung, în concordanță cu obiectivele de creștere economică sustenabilă. Simpla relaxare fiscală, neînsoțită de continuarea procesului de creștere a colectării veniturilor și de o reașezare sustenabilă a cheltuielilor bugetare, pentru o cât mai rațională cheltuire a banului public, poate conduce la acumularea de dezechilibre care vor greva asupra evoluțiilor economice și sociale viitoare.

Susținem relaxarea și simplificarea fiscală prin reducerea unor taxe și impozite în condițiile în care sunt asigurate premisele pentru consolidare fiscală și predictibilitate. Din această perspectivă, considerăm că noul Cod fiscal poate fi pus în aplicare numai după o riguroasă și temeinică analiză a implicațiilor întregului set de măsuri fiscale și bugetare asupra construcției bugetului general consolidat, atât pentru anul 2016, cât și pentru anii următori și numai cu respectarea obligațiilor asumate de România și a legislației interne referitoare la disciplina financiar-bugetară.

Punerea în aplicare a noului Cod fiscal ar genera implicații majore la nivelul construcției bugetare pentru anii următori din perspectiva obiectivului de menținere a consolidării fiscale. Conform evaluărilor Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional, punerea în aplicare a noului Cod fiscal atrage, în mod evident, ratarea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv: deficit structural de 1% din PIB și deficit bugetar ESA de 1,2% din PIB, conform Programului de Convergență și Strategiei Fiscal-bugetare. O asemenea dinamică denotă instabilitate în abordarea fiscal-bugetară: de la deficite mari se trece la deficite mici, apoi din nou la deficite mari etc.

În absența unei ajustări negative de mare amploare pe latura cheltuielilor, cadrul fiscal-bugetar preconizat va fi incompatibil cu menținerea procesului de consolidare fiscală și cu respectarea obiectivului bugetar pe termen mediu asumat de Guvern prin documentele oficiale de politică economică, respectiv prin Strategia Fiscal-bugetară 2015-2017 și prin Programul de Convergență 2015 - 2018. Cu alte cuvinte, prin noul Cod fiscal se va înregistra o abatere semnificativă de la cadrul de stabilitate și predictibilitate asumat prin tratatele europene și legislația internă. În acest sens, se cuvine a fi subliniată diferența majoră dintre un deficit bugetar neintenționat, ca efect al unei dinamici economice nefavorabile, și un deficit bugetar deliberat, așa cum este cazul scenariului actual de politică fiscal-bugetară.

Din perspectiva sustenabilității cadrului fiscal-bugetar, în legătură cu intrarea în vigoare a Codului fiscal în forma transmisă la promulgare semnalăm o serie de riscuri interne și externe. Astfel, în plan intern, riscurile și vulnerabilitățile ar putea fi reprezentate, în primul rând, de revenirea la o politică fiscal-bugetară prociclică, într-un moment cât se poate de nepotrivit, în care România are nevoie să iasă pe termen lung din capcana politicilor prociclice, care induc creștere economică nesustenabilă și dezechilibre masive în recesiune. În al doilea rând, un alt risc este reprezentat de absența unei corelări necesare între prioritățile și politicile fiscale, pe de o parte, și prioritățile și politicile bugetare, pe de altă parte. O consecință a intrării în vigoare a noului Cod fiscal poate fi și neglijarea unor priorități bugetare asumate prin consens politic, cum ar fi obiectivul de creștere a bugetului pentru apărare la 2% din PIB până în anul 2017.

Alte riscuri și vulnerabilități la adresa cadrului fiscal-bugetar ar putea decurge din contextul european și internațional actual, în care situația economică a Greciei generează incertitudini majore, nu doar în zona euro, iar piețele financiare globale pot resimți șocuri și căderi dintre cele mai puternice. În acest context, riscul de finanțare ar putea crește semnificativ. Totodată, semnalăm că promovarea unui model economic axat pe creșterea consumului în dauna investițiilor ar putea supralicita aportul consumului la creșterea economică și, în plus, ar putea afecta și competitivitatea și balanța externă a României. Nu în ultimul rând, actualul scenariu fiscal-bugetar ar putea afecta obiectivul asumat explicit de către Guvern privind aderarea la Zona Euro.

În eventualitatea și în funcție de amploarea materializării acestor riscuri, situația macroeconomică a României ar putea suferi o deteriorare apreciabilă și, posibil, de lungă durată, fapt ce ar atrage necesitatea unor ajustări costisitoare în plan fiscal-bugetar.

Ca stat membru al Uniunii Europene, România și-a asumat o serie de obligații în vederea respectării unor indicatori fiscali-bugetari prevăzuți expres în legislația primară și secundară a Uniunii Europene, precum și în Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii Economice și Monetare, ratificat prin Legea nr. 83/2012. În conformitate cu prevederile acestui tratat care, potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Constituție, face parte din dreptul intern, România și-a asumat angajamentul de a atinge obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2015. Potrivit indicatorului de datorie publică, în cazul României MTO semnifică o țintă de deficit structural de maxim 1% din PIB.

Legea privind Codul fiscal consacră dispoziții care induc un efect contrar actului normativ sus-menționat. Prin inducerea unui deficit bugetar semnificativ mai mare se ignoră angajamentele bugetare asumate de România la nivel european. În contextul economic actual, considerăm că implementarea noului Cod fiscal comportă serioase rezerve de oportunitate, având în vedere, în principal, reversarea procesului de consolidare fiscală, realizare pe care România a obținut-o, în perioada post-criză, cu ajustări și eforturi semnificative. În acest sens este și poziția Consiliului Fiscal, potrivit căruia „implementarea prevederilor noului Cod Fiscal este de natură să antreneze o deviație permanentă și de proporții” în raport cu obiectivele asumate de România, fiind vorba de un „derapaj deliberat, în flagrantă contradicție cu principiile și regulile instituite atât de legislația națională, cât și de tratatele europene”.

Ca urmare a obligațiilor asumate de România cu privire la deficitul bugetar, în plan intern a fost adoptată Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, ce consacră principii de disciplină bugetară similare reglementărilor europene în materie. Potrivit acestui act normativ, Guvernul are obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent și de a gestiona resursele și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung (art. 4 din Legea nr. 69/2010). Același act normativ stabilește obiectivele și regulile politicii fiscal-bugetare, precum și mecanismele de corecție în caz de deviere de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la calendarul de ajustare (art. 5-14 din Legea nr. 69/2010).

Prin consecințele pe care le poate antrena intrarea în vigoare, noul Cod fiscal vine în contradicție cu principiile instituite de Legea responsabilității fiscal-bugetare, fiind ignorat chiar scopul avut în vedere de legiuitor, respectiv acela de a derula politici fiscal-bugetare responsabile, prudente, în contextul economic actual, care să permită cadrului fiscal-bugetar acomodarea rapidă la o serie de șocuri și incertitudini de pe piețele financiare și din economia globală.

Având în vedere considerentele expuse mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii privind Codul fiscal.

Președintele României
Klaus-Werner Iohannis"

Camera Deputaților a aprobat, miercuri, 24 iunie, Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală, cu 306 de voturi "pentru", două voturi "împotrivă" și o abținere.

Eugen Teodorvici, ministrul de Finanțe, a declarat la Realitatea Tv, în exclusivitate, că l-a rugat pe Klaus Iohannis să aibă o discuție pe tema subiectului, dar nu s-a întâmplt nimic:

''Rămân optimist și l-am rugat pe președinte dacă dorește să avem o discuție vizavi de Codul fiscal înainte să luăm o decizie. Am avut, azi, astfel de discuții cu echipa dânsului, am trimis toate datele solicitate, din păcate o discuție pe această temă nu a avut loc și mi se pare de bun simț să aibă o discuție președintele cu ministrul de Finanțe, cu Guvernul, pentru a se lămuri dacă sunt chestiuni de lămurit. Din păcate, până azi nu s-a întâmplat acest lucru'', a spus acesta.

Teodorovici și Iohannis au avut un schimb de replici de câteva secunde în timp ce președintele îi saluta pe membrii Guvernului prezenți la Cotroceni pentru depunerea jurământului de învestire în funcția de ministru al Transporturilor de către Iulian Matache, fost secretar de stat în același minister. În momentul când Iohannis a ajuns în dreptul lui Teodorovici, ministrul l-a întrebat: "Cum stăm cu Codul Fiscal? Îl promovați?" Președintele i-a răspuns scurt: "Vedem mai târziu", scrie Mediafax.

Iohannis a declarat, miercuri, la BNR, că încă analizează noul Codul Fiscal pentru a vedea dacă acesta trebuie promulgat, el adăugând că că simpla scădere a taxelor nu garantează creșterea economică și nu ne permitem "experimente economice". "Aș putea invoca, drept exemplu, noul Cod fiscal, pe care chiar zilele acestea îl analizez, pentru a decide asupra oportunității promulgării sale. Nu știu cum s-a strecurat aprecierea că acest Cod fiscal ar revoluționa finanțele României, prin simpla reducere a unor impozite. Cred că n-ar trebui să ne preocupe doar scăderea taxelor, ci și maniera în care se face aceasta.

O asemenea schimbare este utilă, însă fără să pună în pericol anumite beneficii, cum ar fi sustenabilitatea finanțelor publice, care a fost consolidată, cu eforturi serioase, în ultima perioadă. În plus, aflați totuși în prag de an electoral, trebuie să înțelegem distanța dintre tentația politică și realitatea economică", a declarat președintele, prezent la BNR, cu ocazia lansării emisiunii numismatice "150 de ani de la nașterea Regelui Ferdinand".

El a precizat că, în contextul actual, atât economic, cât și geopolitic, se impun abordări prudente, responsabile pentru starea finanțelor publice, și echilibre economice. Iohannis a criticat în repetate rânduri prevederile Codului Fiscal, pe care de altfel nici Banca Națională nu-l aprobă, temându-se de eventualele dezechilibre economice care ar putea fi generate de măsurile de relaxare fiscală, în condițiile în care macrostabilitatea a fost câștigată cu "atâta trudă", potrivit guvernatorului Mugur Isărescu. Isărescu a declarat miercuri că misiunea viitoare a politicilor economice este de a păstra echilibrele macro restabilite cu greu după apariția crizei, fiind o eroare să ignori lecțiile acesteia și să cedezi tentației de a alege măsuri cu consecințe temporare în detrimentul dezvoltării pe termen lung.

Ministrul Finanțelor a precizat, imediat după ce Codul Fiscal a fost adoptat de Parlament, că impactul bugetar al măsurilor, respectiv suma cu care ar urma să scadă veniturile bugetului general consolidat, este de 12 miliarde de lei, principala măsură fiind reducerea TVA la 19% începând cu anul viitor. "România se va putea lăuda cu una dintre cele mai reduse cote TVA. Impactul bugetar pe care acest cod fiscal îl are este la nivelul 12 miliarde de lei, este o sumă pe care o lăsăm la nivelul mediului economic, la nivelul pieței, cetățeanului", a spus Teodorovici.

Pe lângă reducerea TVA de la 1 ianuarie 2016, noul Cod Fiscal prevede și renunțarea la acciza de 7 euro cenți la carburanți și la taxa pe construcțiile speciale (taxa pe stâlp), tot începând cu anul viitor.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a recunoscut într-o emisiune TV că scăderea TVA-ului cu cinci procente, de la 24% la 19% va duce România în situația de a depăși deficitul bugetar de 1,1% asumat pentru anul viitor.

Procentul real va fi undeva sub 3%, a precizat ministrul.

Întrebat cum comentează reacția Comisiei Europene și a FMI care sunt îngrijorate de această măsură, Eugen Teodorovici a răspuns: "Partenerii noștri internaționali e normal să aibă o poziție conservatoare", dar că "E foarte important ca acest deficit bugetar să fie menținut sub 3%. La nivel european, sunt foarte multe state care au depășit cu mult ținta de 3%".

Guvernul român primește vești proaste! Comisia Europeană critică reducerea TVA la 19%

În urmă cu o săptămână, ministrul Eugen Teodorovici anunțase că noul Cod Fiscal trebuie să aibă acordul partenerilor internaționali CE, FMI și Banca Mondială. Acum pare să se fi răzgândit în această privință.

Comisia Europeană a criticat ieri intenția Guvernului român de a reduce TVA la 19%, spunând că o astfel de măsură poate afecta negativ situația fiscală a României. Anterior și FMI și-a exprimat poziția critică cu privire la modalitățile de încadrare în deficitul bugetar.

Cum crede ministrul Eugen Teodorovici că vor fi acoperite găurile din buget create de reducerile de taxe: o colectare mai bună la ANAF și un departament nou înființat la Ministerul Finanțelor care se va ocupa de cheltuirea mai eficientă a banului public și chiar de tăieri, acolo unde este nevoie - acestea sunt măsurile compensatorii pe care le-a anunțat la TVR ministrul Finanțelor Publice.

"Sunt cel puțin două zone în care putem avea siguranță că lucrurile vor merge conform planului nostru. Pe de o parte, o colectare mai bună. ANAF-ul are un rol foarte important și își va intenficia în următoarea perioadă rolul său. ANAF a planificat, pentru 2015, 8 miliarde de lei la buget. Comisia Europeană a luat în calcul doar 4,2 miliarde de roni. Deci pe de o parte, o mai bună colectare. Pe de altă parte, la Ministerul de Finanțe vom înființa un departament care va avea două principale atribuții: pe de o parte, să dispună o chletuire mult mai eficientă a banului public, iar pe de altă parte, să taie, acolo unde este nevoie, dar fără a afecta investițiile, din cheltuielile nejustificate. La investiții în niciun caz", a spus Eugen Teodorovici.

Premierul Victor Ponta a anunțat duminică seara, după o consultare în rezerva de spital cu Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, că există "spațiu fiscal" pentru tăierea cu încă un punct procentual a TVA-ului.