CNP estimează 685.000 de șomeri la finalul anului, dar prevede mai puțini salariați

Comisia Națională de Prognoză a menținut estimarea privind înrăutățirea situației pe piața muncii în 2009, anticipând creșterea numărului de șomeri la 685.000, dar modifică în scădere proiecția privind numărul mediu de salariați, la 4,69 milioane persoane, potrivit prognozei finale de toamnă.

Numărul șomerilor din România ar urma să crească cu circa 282.000 persoane la finalul acestui an, față de decembrie 2008, ceea ce ar însemna un avans cu aproape 60.000 în ultimele trei luni din 2009.

Ultimele date prezentate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că numărul de șomeri a ajuns la 625.140 la finalul lunii septembrie, comparativ cu nivelul de 403.400 înregistrat la sfârșitul anului trecut.

Rata șomajului, care reprezintă raportul între numărul de șomeri înregistrați la ANOFM și populația activă din România, ar urma să ajungă la 7,6% la finalul acestui an, de la 4,4% în decembrie 2008 și 6,9% în septembrie 2009.

Pentru anii următori, CNP estimează că numărul de șomeri din România va scădea abrupt, la 550.000 în decembrie 2010, 505.000 la finalul lui 2011, 470.000 în 2012, 440.000 în 2013 și 410.000 la sfârșitul lui 2014, ultimul an al proiecției.

Numărul mediu de salariați ar urma să scadă, potrivit noii estimări, cu 7,1%, la 4,69 milioane. În proiecția anterioară, CNP se aștepta la o scădere cu 6,3%, la 4,73 milioane persoane. Pentru 2010, CNP anticipează o creștere a numărului mediu de salariați cu 0,9%, la 4,73 milioane, față de un avans de 1,6% anticipat în prognoza preliminară de toamnă, până la 4,8 milioane persoane.

Nivelul de anul trecut, de 5,046 milioane salariați, nu va fi depășit decât în 2014, când numărul mediu de salariați din România va ajunge la aproape 5,09 milioane, potrivit proiecțiilor CNP.

CNP menține neschimbată proiecția privind rata șomajului, după criteriile Biroului Internațional al Muncii (BIM) - care estimează șomajul pe baza unor anchete privind persoanele ce caută de lucru și nu după cei înregistrați la ANOFM -, la 8,4% în acest an, însă estimează un număr de șomeri de 838.000, mai mic decât în proiecția anterioară, de 840.000.

Pentru 2010, estimarea rămâne neschimbată, respectiv o rată a șomajului BIM de 7,7% și un număr de 770.000 șomeri. Numărul șomerilor după BIM ar urma să scadă la 745.000 în 2011, 705.000 în 2012, 670.000 în 2013 și 635.000 în 2014.

În trimestru al doilea al acestui an, rata șomajului BIM din România era de 6,3%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale față de primele trei luni din 2009, potrivit Institutului Național de Statistică, cifra luând în calcul persoanele cu vârsta între 15 și 74 de ani care nu au loc de muncă, dar sunt disponibile să lucreze și au căutat un loc de muncă în ultima lună.

În schimb, Comisia Europeană (CE) anticipează, în prognoza de toamnă publicată marți, că rata șomajului BIM din România va crește semnificativ în acest an, până la 9%, de la 5,8% în 2008, urmată de o reducere ușoară în 2010, până la 8,7%.

Scădere cu 2,3% a puterii de cumpărare în 2009

Câștigul mediu al salariaților din România va crește mai puțin decât prețurile de consum în acest an, ceea ce va reduce puterea de cumpărare cu 2,3%, arată proiecția finală de toamnă a CNP, iar puterea de cumpărare a angajaților va reveni la nivelul record de anul trecut abia din 2012.

Potrivit prognozei finale de toamnă, puterea de cumpărare a salariaților din România va recupera nesemnificativ anul viitor din scăderea din 2009, CNP estimând un avans de 0,2% al câștigului real în 2010.

În 2011 ar urma să se înregistreze un avans salarial de 1,3%, în termeni reali. În 2012, puterea de cumpărare va crește cu 2,3%, în 2013, cu 2,7%, iar în 2014 cu 4,6%.

În termeni nominali, câștigul salarial mediu net este estimat să avanseze în 2009 cu 3,1%, la 1.350 lei, de la 1.309 lei anul trecut, însă rata de creștere este inferioară celei a prețurilor de consum, care vor urca în acest an, în medie, cu 5,6%.

Pentru 2010, CNP proiectează un avans nominal al câștigului salarial mediu net de 1.403 lei, ușor peste rata medie a inflației, de 3,7%. În perioada 2011-2014, Comisia de Prognoză estimează câștigul salarial mediu net la 1.464 lei în 2011, 1.539 lei în 2012, 1.620 lei în 2013 și 1.734 lei în 2014, cifre menținute la același nivel ca în proiecția anterioară.

Salariul mediu brut ar urma să avanseze cu 5% în acest an, potrivit prognozei de toamnă, care revizuiește ușor în jos proiecția anterioară, de 5,1% în acest an, și cu 3,9% în 2010, ritmul urmând să se accelereze în anii următori, până la 7,2% în 2014, mai arată datele CNP.

Guvernul s-a angajat, la presiunea FMI, să limiteze cheltuielile cu personalul bugetar în următorii ani, în urma recesiunii severe și a căderii încasărilor bugetare, mai ales în condițiile în care salariul mediu din sistemul public este semnificativ mai mare decât cel din sectorul privat.

Potrivit Legii unitare de salarizare, cerută de FMI și pe care executivul și-a asumat răspunderea în Parlament, ponderea cheltuielilor cu personalul bugetar ar urma să coboare de la peste 9% din PIB în acest an la 7% în 2015, însă guvernul susține că salariile bugetarilor vor crește, în medie, cu peste 50% până atunci.

Potrivit unei prezentări a ministrului de Finanțe din 25 august, salariul mediu brut din sectorul public, estimat la 2.199 lei pentru acest an, va rămâne la fel în 2010, însă va crește semnificativ până în 2015, cu 56% până la 3.430 lei. Astfel, salariul mediu al bugetarilor ar urma să ajungă la 2.382 lei în 2011, la 2.637 lei în 2012, la 2.914 lei în 2013 și la 3.169 lei în 2014.

La nivelul întregii economii, salariul mediu brut din România, de 1.767 lei în 2009, va ajunge la doar 2.282 lei în 2014, estimează CNP.