Implementarea "credibilă" a programului de finanţare externă cu FMI şi UE ar consolida planul României de aderare la zona euro potrivit programului deja asumat, cu intrare în ERM-2, zona de aşteptare pentru adoptarea euro, în 2012, arată un raport Citi.
"În
ciuda riscurilor de implementare a programului, mai ales în plan
fiscal, în condiţiile în care economia s-ar putea contracta cu 6% în
acest an, credem că programul României cu FMI îmbunătăţeşte şi
perspectivele ţării pe termen mediu. În acest sens, repetăm că există
mize mai mari în implementarea acordului decât depăşirea crizei. O
aplicare credibilă ar trebui să îi uşureze României drumul spre
aderarea la ERM-2 în 2012", scrie Citi, într-un raport de cercetare
macroeconomică publicat vineri.
În analiza efectuată de Citi, economiştii compară evoluţia şi perspectivele economiilor României şi Bulgariei.
Astfel,
ei amintesc că atât supraîncălzirea economiei şi avântul creditării
înaintea crizei au fost mai pronunţate în România faţă de Bulgaria.
"Cu
toate că ambele ţări au intrat în criza financiară cu deficite externe
mari, există motive întemeiate să credem că natura şi ritmul ajustării
vor fi diferite. În primul rând, Bulgaria are consiliu monetar, în timp
ce regimul cursului de schimb pentru România poate fi caracterizat ca
unul cu flotare controlată. În consecinţă, România poate folosi moneda
naţională ca pe un factor de atenuare a şocurilor, ceea ce ar trebui,
în principiu, să contribuie la evitarea unei ajustări costisitoare",
subliniază analiştii.
Pe
de altă parte, Bulgaria, care nu are avantajul de a-şi folosi cursul de
schimb, ar putea trece printr-o ajustare mai bine dozată, care se va
face prin preţurile şi salariile nominale.
"O
privire mai atentă la ritmul ajustării în cele două state până în
prezent sugerează că, în timp ce activitatea economică pare să se
comprime într-un ritm similar, deficitul de cont curent se restrânge
mai rapid în România. Acest lucru are probabil drept cauză un regim de
curs diferit", scriu economiştii Citi.
Ei
subliniază că, pe de altă parte, procesul dezinflaţionist pare să fie
mai solid în Bulgaria decât în România, iar politica fiscală practicată
de statul vecin a fost mai prudentă, comparativ cu a României, care a
fost prociclică.
