Actual· 4 min citire

CIFRE HALUCINANTE. Peste 7 milioane de români sunt asistați social

CIFRE HALUCINANTE. Peste 7 milioane de români sunt asistați social

CIFRE HALUCINANTE. Peste 7 milioane de români sunt asistați social

Publicat3 iun. 2014, 16:29
SursăMediafax

Peste șapte milioane de români sunt asistați sociali, 95 la sută dintre ei au diferite beneficii sociale și doar cinci la sută primesc servicii sociale, rezultă dintr-o centralizare făcută de Institutul pentru Politici Publice (IPP), prezentată marți în București.

IPP și Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București au organizat o dezbatere cu tema "Contractarea - soluție eficientă pentru servicii sociale sustenabile în Municipiul București".

Elena Tudose de la IPP a declarat că peste șapte milioane de români figurau, în 2013, ca fiind asistați sociali, cei mai mulți dintre ei primind diferite beneficii sociale.

Ea a precizat că doar cinci la sută dintre cei care figurează în aceste statistici beneficiază de servicii sociale, iar Bucureștiul are un profil aparte din acest punct de vedere.

Astfel, în evidența direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului din Capitală (cu excepția Sectorului 5) și Ilfov, 940 de adulți cu dizabilități, 6.067 de copii și 2.101 persoane vârstnice sunt în servicii rezidențiale.

În ce privește numărul de adulți cu dizabilități care sunt activi pe piața muncii, cei mai mulți sunt din Sectorul 2 (1.046), Sectorul 6 (839) și Sectorul 3 (747). În Sectorul 1 sunt 698 de adulți cu dizabilități care muncesc, în Sectorul 5 - 567, iar în Sectorul 4 - 445.

"Numărul persoanelor cu dizabilități înregistrate în Capitală anul trecut a fost de 57.612, dintre care 53.615 adulți și 3.997 copii. Dintre adulții cu dizabilități, 1,01 la sută sunt îngrijiți în instituții", a precizat Elena Tudose.

Ea a mai spus că există variații mari de costuri/beneficiar/lună între diferite categorii de servicii în sistemul public, arătând că, de obicei, se asigură costuri mai mari decât costul standard prevăzut de lege, tocmai pentru a putea asigura condiții decente de trai beneficiarilor.

În ce privește numărul de copii instituționalizați în București, cei mai mulți sunt în Sectorul 6 (1.283 în serviciile DGASPC și 316 în servicii contractate către ONG-uri). Pe locul al doilea, din acest punct de vedere, este Sectorul 1 (833 de copii în serviciile DGASPC și 178 în servicii contractate către ONG-uri), urmat de Sectorul 3, care are 669 de copii în serviciile DGASPC și 25 în servicii contractate către ONG-uri.

Alți 561 de copii sunt în serviciile rezidențiale ale DGASPC Sector 4 și 309 în serviciile DGASPC Sector 2, plus alți 42 în servicii contractate către ONG-uri.

În ce pivește distribuția persoanelor vârstnice instituționalizate din Capitală, cele mai multe sunt în Sectorul 6 (142 în serviciile DGASPC și 365 în servicii dezvoltate de ONG-uri) și în Sectorul 3 (245 în servicii DGASPC și 90 în servicii ale ONG-urilor). Alți 286 sunt în centre rezidențiale din Sectorul 1, 164 în Sectorul 5, alți 50 în sectorul 2 și 14 în Sectorul 4.

Directorul Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB), Cosmina Simean Nicolescu, a declarat că este important să existe o imagine clară a serviciilor care există în Capitală, având în vedere că urmează să apară o lege a contractării serviciilor sociale.

"Este important să vedem cum se vor așeza lucrurile în București. Vrem să avem o imagine clară, pentru a fi cu temele făcute în momentul în care apare legea", a spus directorul DGASMB.

Directorul IPP, Violeta Alexandru, a subliniat că în București, dar și în țară a început procesul de externalizare a serviciilor sociale, în special cele pentru copil, dar că trebuie o analiză mult mai serioasă în privința contractării.

"Și societatea civilă trebuie să își pună întrebări privind capacitatea de a susține pe termen lung aceste servicii. Și societatea civilă trebuie să își facă propriile evaluări, pentru că din ceea ce am remarcat în cadrul vizitelor făcute în țară, cele mai multe asigură consiliere și alte activități mai soft, în timp ce serviciile oferite sunt foarte puține. Este important ca organizațiile neguvernamentale și autoritățile locale să identifice o listă de nevoi", a mai spus directorul IPP.

Directorul DGASPC Sector 1, Dănuț Fleacă, a precizat că odată cu contractarea ar trebui ca, în București, banii să urmeze beneficiarul, având în vedere că sunt destul de frecvente situațiile în care beneficiarii obțin diverse servicii în alt sector decât cel de care aparțin, iar autoritățile locale refuză să deconteze aceste servicii.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News