Deși Beijing a atras recent atenția presei internaționale pentru codul roșu de poluare a aerului instalat, de marți până joi, orașul nu este nici pe departe cel mai poluat din lume. În aerul din New Delhi se înregistrează anual o concentrație de trei ori mai mare decât în capitala chineză, care nu se află nici în primele 50 de poziții în clasamentul realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), citată de Hindustan Times.
De altfel, în perioada alertei din China, în New Delhi, aerul a fost de aproape două ori mai periculos. Concentrația de particule PM 2.5 a fost de 230.9 micrograme pe metrul cub, de aproape două ori mai mare decât cea înregistrată în Beijing, de 139.7 micrograme pe metrul cub, potrivit datelor furnizate de senzorul IndiaSpend în Delhi și cel al Guvernului american, montat în ambasada din Beijing, potrivit Mediafax.
PM 2.5 sunt particule cu diametrul de cel mult 2.5 micrometri, care, inhalate pe termen scurt sau lung, pot duce la agravarea astmului sau apariția unor boli respiratorii ori chiar a cancerului pulmonar.
Potrivit datelor OMS, în aerul din Delhi se înregistrează anual o concentrație medie de particule PM 2.5 de 153 de micrograme pe metrul cub, aproape de trei ori mai multe decât în Beijing, unde se înregistrează 56 de micrograme pe metrul cub.
Nivelul particulelor PM 2.5 suspendate în aer considerat sigur de către OMS este de 25 de micrograme pe metrul cub.
Astfel, potrivit OMS, Delhi este orașul care are cel mai poluat aer din lume, iar Beijing nu se află nici în primele 50 de orașe în clasament. Între primele zece orașe din lume care au cel mai poluat aer, șase sunt în India, trei în Pakistan și unul în Iran.
Spre deosebire de Beijing, Delhi și celelalte orașe aflate pe primele 10 poziții în clasament nu au sisteme de alertă similare, potrivit Hindustan Times.
În Delhi, aproape 4.4 milioane de elevi au probleme grave cu plămânii la maturitate, potrivit unui raport al Institutului Național de Cancer Chittaranjan.
Beijing a decretat cod roșu de poluare, de marți până joi, timp în care milioane de autovehicule au fost forțate să staționeze, fabricile și spațiile de construcție au fost închise, iar școlile și alte instituții publice și-au suspendat activitatea.
