"Majorarea salariilor depinde foarte mult de propunerile şi discuţiile pe care le vom avea miercuri. Nu avem un spaţiu mare de manevră în această direcţie. În termeni reali, este nerelevant procentul cu care am putea majora salariile la Poştă, adică 0,2%. Pentru cei 27.000 de angajaţi, acest procent este nerelevant. În mai multe etape şi într-un un anumit interval de timp, salariile ar putea fi majorate cu sume cuprinse între 80 şi 120 de lei. Capacitatea financiară a companiei nu permite în mod imediat pentru toţi cei 27.000 de angajaţi o creştere substanţială a salariilor, iar o eventuală creştere va fi direct corelată cu majorarea veniturilor companiei", a afirmat Cotovelea.
El a adăugat că, pentru a privatiza Poşta Română, compania trebuie să aibă "o balanţă financiară cât mai bună". Cu peste 27.000 de angajaţi, Poşta Română este cel mai mare angajator din economie.
"Dacă venim acum şi creştem salariile pentru cei 27.000 de salariaţi fără a avea grijă de sănătatea financiară a acestei companii, ne ducem cu ea direct în insolvenţă. Întreaga problematică a Poştei trebuie cu foarte mare grijă gestionată. Guvernul vrea să aibă o privatizare de succes, aşa cum a fost cazul privatizărilor la Automobile Dacia şi Petrom, companii care, în prezent, contribuie serios la bugetul statului prin taxe şi impozite", a spus ministrul.
Săptămâna trecută, preşedintele Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, Matei Brătianu, a declarat că principalele nemulţumiri şi revendicări sunt legate de salariul prea mic din Poşta Română.
"Aşa cum am spus în mai multe rânduri, peste 80 la sută din salariaţii din Poşta Română au salariul net lunar între 500 de lei şi 1.200 de lei cu tot cu tichete de masă şi toate sporurile incluse. Revendicarea este majorarea salariilor în sumă fixă cu echivalentul ratei inflaţiei pe perioada 2009 - 2014, iar a doua revendicare majoră este legată de angajarea de personal pe locurile de muncă vacante. Sunt locuri de pe care au plecat oamenii prin demisie, îmbolnăvire şi sunt neocupate, iar colegii sunt obligaţi să muncească gratis pentru ei şi oamenii nu mai pot. Deci acestea sunt revendicările majore pentru care oamenii sunt în stradă şi, dacă nu se soluţionează, vor duce la continuarea calendarului de proteste", a explicat liderul sindical.
Matei Brătianu a declarat că sunt 1.500 de posturi vacante şi s-a cerut, ţinând cont şi de situaţia companiei şi de faptul că se finalizează rezultatele normării făcute anul acesta pe lunile aprilie şi martie, ca cel puţin 800 de posturi să fie ocupate prin concurs într-o primă etapă, chiar pe perioadă determinată.
El a mai spus că directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română, Ion Smeeianu, i-a invitat la o rundă de discuţii.
"Am cerut să prezinte variantele pe care şi le asumă compania pentru majorarea salariului, mâine (vineri, n.r.) urmează să fie o altă întâlnire cu comisia tehnică şi i-am spus că, în cazul în care identificăm variante acceptate de ambele părţi de majorare a salariului şi de angajare pe locurile vacante, atunci mâine suntem deschişi să convocăm şi comisia de nogociere şi comitetul executiv şi dacă mâine se semnează actul adiţional de majorare a salariilor, atunci închidem şi conflictul. Dacă nu, unii dintre noi vor intra în greva foamei", a mai spus liderul sindical.
Aproximativ 20.000 de angajaţi din Poşta Română au fost, marţi, în grevă japoneză, liderii sindicali ameninţând că dacă cererile angajaţilor nu vor fi soluţionate, vor intra în greva foamei, din această săptămână.
Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România (SLPR) a anunţat, în 5 mai, că vor fi organizate patru zile de proteste care urmăresc, în principal, demiterea conducerii instituţiei şi creşterea salariilor personalului cu 20 la sută.
Pe 6 mai, în Capitală, peste 100 de persoane au protestat în faţa sediului central al Poştei Române, iar duminică peste 2.500 de sindicalişti din Poşta Română din toată ţara au protestat la sediul Guvernului, prezentându-şi fluturaşii de salariu şi cerând demiterea conducerii companiei.
