CCR a amânat pentru 9 decembrie discuțiile pe sesizările privind Legea educației, Legea salarizării unice și Legea privind reorganizarea unor instituții și autorități publice, pe care Guvernul Boc și-a asumat răspunderea la începutul lunii octombrie.
Curtea Constituțională a amânat și la termene anterioare, pentru miercuri, discutarea sesizărilor pe Legea educației și pe Legea privind reorganizarea unor instituții și autorități publice, în timp ce pentru Legea salarizării unice ar fi trebuit să fie primul termen pentru discuții.
Reprezentanții opoziției au anunțat, pe 23 septembrie, că au atacat Legea educației la Curtea Constituțională (CCR). Deputatul PNL Ciprian Dobre a făcut o trecere în revistă a principalelor aspecte de neconstituționalitate sesizate de liberali în Legea educației. "Cinci critici majore am dezvoltat în sesizarea noastră. Primul aspect este legat de directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ, articolul 251 din lege, care spune că profesorii care dețin funcția de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic", a remarcat liberalul, menționând că s-ar excede articolul 40 alineatul 3 din Constituție care arată că nu pot face parte din partide politice doar judecătorii CCR, avocații poporului, magistrații, membri activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
Un alt element reclamat de liberali se referă la soluționarea stării de incompatibilitate. Potrivit lui Dobre, la articolul 331 din Legea educației, se face următoarea precizare: directorului sau directorului adjunct care este în stare de incompatibilitate i se desface contractul de muncă pe motive disciplinare. "Adică incompatibilitatea se soluționează prin intermediul dreptului muncii. O altă aberație - directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ nu au contract de muncă, ci contract de management", a comentat liberalul.
Deputatul PNL a susținut și că în Legea educației se introduc discriminări prin prevederea potrivit căreia absolvenții liceului pot susține în mod gratuit examenul de bacalaureat de două ori, ceea ce ar însemna că cei de la privat o pot face o singură dată sau de trei ori, "legea nu distinge și nu le mai spune nimic". "Oricum am lua-o, avem de-a face cu o discriminare raportat la articolul 4 alineatul 2 din Constituție", a subliniat Dobre.
O altă critică adusă de liberali se referă la prevederea pentru acordarea a 500 de euro pentru fiecare cetățean român la nașterea acestuia. Ciprian Dobre a punctat că, în condițiile în care Legea intră în vigoare după promulgare, iar normele de aplicare ale legii sunt prevăzute pentru zece luni de la intrarea în vigoare, problema care se pune este discriminarea față de cei născuți înainte de intrarea în vigoare a textului.
În plus, Dobre a făcut referire la încălcarea articolului din Constituție care garantează autonomia universitară. Parlamentarii PNL au sesizat și încercarea de politizare a sistemului de învățâmânt preuniversitar și universitar.
Tot liberalii au contestat la CCR Legea privind reorganizarea unor autorități și instituții publice. Deputatul PNL a făcut referire și la articolul 41 din Constituție privind libertatea absolută a dreptului la muncă, care ar fi încălcat de Legea Guvernului care obligă cetățeanul să-și ia 10 zile de concediu fără plată, limitându-se, astfel, dreptul la muncă și la venituri normale câștigate din muncă.
De asemenea, liberalii au acuzat încălcarea articolului 114 din Constituție, considerând un abuz angajarea răspunderii în aceeași zi pe trei proiecte (n.r. Legea educației, Legea privind reorganizarea unor instituții și autorități și Legea salarizării unitare).
