Cât și ce mai mănâncă românii. Cel mai mare consum alimentar îl au pensionarii

Românii au redus anul trecut consumul de calorii față de 2014, până la 2401 calorii și 81,1 grame de protide pe zi, în medie, dar consumă în continuare prea multă pâine și prea puțină carne, cel mai mare consum caloric fiind înregistrat de pensionarii din România, cu o medie zilnică de aproape 2.600 de calorii, arată raportul „Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile și consumul populației în anul 2015”, realizat de Institutul Național de Statistică (INS) și preluat de News.ro.

În 2014, consumul mediu zilnic al unui român a fost de 2.413 calorii și 81 grame de protide. Consumul în calorii este o măsură cantitativă a consumului alimentar, în timp ce protidele exprimă calitatea alimentației.

Datele INS arată că, anul trecut, cel mai mare consum alimentar a fost înregistrat de pensionari, cu 2.562 calorii și 86,8 grame de protide pe zi, în medie, în creștere față de nivelul din 2014, de 2.555 calorii și 85,6 g de protide.

În topul consumului de calorii din România urmează agricultorii, cu un consum mediu zilnic de 2.404 calorii în 2015, salariații (2.314 calorii) și lucrătorii pe cont propriu (2.260 calorii).

Cel mai scăzut consum este înregistrat de șomeri, cu un consum mediu zilnic de 2.120 calorii anul trecut.

"Consumul cel mai înalt s-a înregistrat în gospodăriile formate dintr-o singură persoană: 3.187 calorii și 108,3 g protide în anul 2015 și, respectiv 3.222 calorii și 107,8 g protide în anul 2014, cu 32,7% și respectiv cu 33,5% mai mare față de media pe total gospodării și cu 60,0%, respectiv cu 66,8% mai mare decât consumul unei persoane ce face parte dintr-o gospodărie compusă din 6 și mai multe persoane", arată raportul INS.

Datele oficiale arată că, în România, locuitorii de la țară mănâncă mult mai mult decât orășenii.

"În mediul rural, în anul 2015, consumul a fost mai mare cu 110 calorii și 1,8 g protide decât în mediul urban", arată raportul INS.

Alte diferențe semnificative sunt între regiunile țării. Cel mai mic consum de calorii se înregistrează în cea mai bogată regiune a țării, București-Ilfov - 2.215 calorii și 79,9 g protide pe zi.

La polul opus, consumul cel mai ridicat este în a doua cea mai bogată regiune, Vest (care include județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș) - 2.558 calorii și 83,1 g protide.

"Aceste din urmă situații se explică prin proporțiile dintre sursele consumului alimentar. În mediul rural și în regiunile în care predomină ocupațiile agricole și este localizată o pondere mai mare a persoanelor cu nivel mai scăzut de pregătire școlară, resursele proprii joacă un rol important în satisfacerea nevoilor alimentare, ducând și la un consum relativ mai mare de alimente cu conținut energetic ridicat", explică specialiștii INS.

În ceea ce privește calitatea alimentației, locuitorii din regiunile bogate mănâncă mai multă carne decât cei din regiunile sărace.

În București-Ilfov, 28,2% din aportul total de calorii al locuitorilor provine din alimente de origine animală, față de 24,3% în regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est.

De asemenea, 56,3% din protidele din alimentele consumate de locuitorii din București-Ilfov, cu cel mai ridicat nivel de trai din România, au origine animală, în timp ce carnea și alte alimente de origine animală furnizează doar 48% din protidele locuitorilor din regiunea Sud-Muntenia.

În continuare, pâinea asigură mare parte din caloriile românilor, arată datele statisticie.

"Pe ansamblul gospodăriilor, cerealele și produsele din cereale asigură aproape jumătate din numărul de calorii (40,9%, în creștere cu 1,6 puncte procentuale față de anul 2014). (...) În cadrul acestei grupe de alimente, în medie pe ansamblul gospodăriilor, predomină aportul caloric al pâinii și produselor de franzelărie, în creștere, față de anul anterior (de la 25,5% în 2014 la 26,5% în 2015)", se precizează în raportul menționat.

În schimb, carnea reprezintă un aliment rar pe mesele gospodăriilor din România.

"Pe ansamblul gospodăriilor, carnea și preparatele din carne au deținut o pondere modestă în numărul de calorii conținut de alimentație, însă în ușoară creștere față de anul anterior (de la 11,3% în 2014 la 12,2% în 2015)", arată raportul INS.

Caloriile provenite din lapte, produse lactate - brânzeturi și smântână - și ouă contribuie cu 11% la numărul total de calorii din consumul gospodăriilor din România.

Legumele, considerate printre cele mai sănătoase alimente, au un aport de doar 7,9% la totalul caloriilor pe ansamblul gospodăriilor din România. Statisticienii remarcă și un consum redus de fructe.

"Consumul de fructe este de nivel relativ scăzut, pe ansamblul gospodăriilor, consumul mediu lunar pe o persoană fiind de 3,69 kg în anul 2015 și 3,57 kg în 2014", precizează documentul INS.

Consumul de pâine este mai redus în rândul familiilor de români cu venituri mari.

"Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2015, consumul mediu lunar a fost de 8,38 kg/persoană (8,33 kg/persoană în anul 2014), însemnând anual 100,6 kg/persoană (100 kg/persoană în 2014). (...) Se observă în acest caz manifestarea uneia dintre legitățile consumului, conform căreia de la un anumit nivel consumul de produse din cereale scade, fiind substituit cu alte alimente cu valoare nutritivă mai mare", constată specialiștii în statistică.

Datele privind consumul alimentar al gospodăriilor din România includ atât cumpărăturile de alimente de pe piață, cât și alimentele produse în gospodăriile proprii, în special în mediul rural.