Inspecţia Judiciară mai spune că acţiunea disciplinară împotriva celor trei procurori a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor.
Dosarul privind OUG 13 a fost închis în 26 iunie de către procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe fondul deciziei pronunţate de Curtea Constituţională în urma sesizării privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA.
În dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii DNA au dispus, în 24 februarie, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Anchetatorii au mai decis atunci disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută şi sancţionată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.
Direcţia Naţională Anticorupţie susţinea că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.
DNA preciza că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.
