Braşovenii respectă tradiţiile şi obiceiurile de Sfântul Andrei

Ziua Sfântului Andrei este considerată un moment de cumpănă, când timpul se înnoieşte. Profesorul de religie Sorin Apan, consideră că sărbătoarea se suprapune peste o veche celebrare dacică, a  Anului Nou, care s-ar fi ţinut pe 30 noiembrie.

Sărbătoarea Sfântului Andrei a înlocuit şi celebrarea unei importante divinităţi precreştine, asociată cu lupul. De aceea, ziua de Sfântul Andrei mai este denumită în tradiţia populară şi Ziua Lupului.

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte prada, pentru iarna care începe, fiecărui lup. Astfel, îi lasa pe lupi să mănânce vitele din gospodăriile care nu ţin cu sfinţenie sărbătoarea.
Pentru izgonirea lupilor, nu se matură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se curăţă grajdurile, şi nu se dă nimic cu imprumut.

Noaptea de Sfântul Andrei, este considerată şi Noaptea Strigoilor, atunci când spiritele morţilor ies din morminte şi împreună cu strigoii vii, se iau la bătaie pe la hotarele satului. Usturoiul joacă un rol important în protecţia oamenilor de spiritele necurate. Ca măsură de apărare era obiceiul de a freca cu usturoi
toate intrările ieşirile şi colţurile, locurile prin care lumea din afară comunica cu cea din interiorul casei.

De Sf. Andrei, fetele tinere îşi pot afla ursitul. Se spune că dacă fata îşi pune sub pernă 41 de boabe de grâu şi visează că în noaptea aceea cineva îi fură grâul, acela e ursitul. Pentru asta, fata trebuie să rosteasca o rugăciune.

Fetele mai coc şi o “Turtucă de Andrei” adica o turtiţă din făina şi sare, pe care o coc pe plita sobei. Noaptea, fetelor li se făcea sete şi îşi visau ursitul că le aduce apă.

Sfântul Andrei este sfântul care a propovăduit pe  meleagurile noastre. El a umblat mai ales în Dobrogea, unde se află şi peştera unde a trăit câţiva ani.