Preşedintele Traian Băsescu, care l-a primit marţi pe noul ambasador al principatului de Monaco la Bucureşti, Philippe Blanchi, i-a transmis acestuia că România este interesată de expertiza privind protejarea biodiversităţii şi de cooperarea pentru protejarea ecosistemelor din Delta Dunării.
Philippe Blanchi i-a prezentat preşedintelui Traian Băsescu marţi, în
cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Cotroceni, scrisorile prin
care prinţul Albert al II-lea al Principatului Monaco îl acreditează în
România în calitate de ambasador. Blanchi este primul ambasador
acreditat de Monaco în România, dar acesta va avea reşedinţa la Roma.
Traian Băsescu a subliniat în cadrul convorbirilor, potrivit unui
comunicat al Preşedinţiei, "aprecierea faţă de expertiza recunoscută a
Principatului în domenii precum protejarea biodiversităţii şi
cercetarea ştiinţifică a mediului marin, relevând că pentru România ar
fi importantă dezvoltarea cooperării bilaterale în sensul conservării
ecosistemului rezervaţiei naturale din Delta Dunării".
Ambasadorul Philippe Blanchi i-a transmis lui Băsescu faptul că
Prinţului Albert al II-lea a apreciat dialogul politic desfăşurat cu
prilejul vizitei sale în România, pe care l-a considerat o deschidere
importantă în valorificarea dorinţei Principatului de intensificare a
raporturilor bilaterale pe dimensiunile evocate de preşedintele român.
Băsescu l-a asigurat pe noul ambasador că va avea tot sprijinul din
partea autorităţilor române în ceea ce priveşte desfăşurarea mandatului
său, Principatul Monaco "fiind un partener şi un prieten în Europa".
Preşedinţia mai accentuează faptul că discuţiile dintre Băsescu şi
Blanchi au pus în evidenţă voinţa comună a celor două state de
dezvoltare a raporturilor bilaterale şi, în particular, de punere în
aplicare a înţelegerilor stabilite cu prilejul vizitei oficiale pe care
Prinţul Albert II a efectuat-o în România în aprilie 2009.
România a atras atenţia în repetate rânduri asupra faptului că
proiectul Ucrainei de dragare a unui canal de mare adâncime
Dunăre-Marea Neagră - denumit Canalul Bîstroe - poate avea efecte
devastatoare asupra ecosistemelor din Delta Dunării şi asupra
biodiversităţii, existând multe specii de floră şi faună care sunt
protejate. Preocupările României au fost susţinute de organizaţiile
internaţionale de mediu şi de ONG-uri, Ucraina fiind avertizată
inclusiv de Convenţia de la Espoo.
Statele-părţi ale Convenţiei Espoo, care s-au reunit anul trecut la
Bucureşti, au cerut Ucrainei să oprească lucrările la canal, să reia
dialogul cu autorităţile române şi să parcurgă etapele procedurale
necesare prevăzute de Convenţia de la Espoo.
Pe de altă parte,
Ucraina pare să continue lucrările la canal. Guvernatorul regiunii
Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că, în ciuda piedicilor puse
de România, construcţia canalului Dunăre-Marea Neagră a fost
finalizată, canalul funcţionează şi chiar aduce venituri Ucrainei şi în
special regiunii Odesa.