Lidia Bărbulescu / FOTO: wordpress.com

În 22 octombrie, CSM a desemnat-o pe Lidia Bărbulescu membru în Consiliu şi preşedinte interimar al Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie, preşedinte la aceeaşi instituţie. Singurul membru CSM care a votat împotrivă a fost procurorul general, Laura Codruţa Kovesi.

Dosarul se află de atunci la preşedintele României, care, deşi iniţial cerea urgentarea procedurilor de numire a preşedintelui ÎCCJ, până acum nu a făcut-o.

Dacă va respinge desemnarea Lidiei Bărbulescu, CSM va trebui să aleagă dintre ceilalţi trei judecători care şi-au depus candidaturile. Aceştia sunt Gabriela Bârsan, Elena Cârcei şi Iulian Dragomir.

Şefia Înaltei Curţi este cea mai înaltă funcţie pe care un judecător de instanţă o poate obţine. La Curtea Supremă se judecă de altfel cele mai mari dosare de corupţie, acolo ajungând cauzele demnitarilor şi dosarele aflate la pronunţarea finală. Printre ele se numără Dosarul Caltaboşilor, Miron Mitrea, dosarele lui Adrian Năstase, ale lui Gigi Becali şi multe altele. De altfel, în pactul de reformare al justiţiei se prevede ca, de anul viitor, bugetul instanţelor să ajungă la ÎCCJ.

Preşedintele Traian Băsescu a avut în trecut mai multe conflicte cu Lidia Bărbulescu, pe vremea în care aceasta era preşedinte al CSM. Cei doi şi-au făcut critici reciproce, iar Lidia Bărbulescu a câştigat pe-atunci simpatia magistraţilor, fiind catalogată drept curajoasă.