1 EUR= 4.1298 RON 
Preşedintele Traian Băsescu l-a întâmpinat, la Palatul Cotroceni, pe premierul moldovean vorbind în limba engleză, spre surprinderea celor prezenţi. "Nice to see you in Bucharest! (Mă bucur să vă văd în Bucureşti!)", i-a spus Băsescu lui Filat, care a răspuns în schimb în română- "Bună ziua, domnule preşedinte!"
"I was extremely interested if you'll answer in Moldavian language or in Romanian language" (Eram extrem de interesat dacă o să răspundeţi în moldoveană sau în limba română)", a continuat Băsescu, râzând. "În română", a replicat premierul moldovean, ceea ce l-a făcut pe şeful statului să-i mulţumească. "Mulţumesc! Mă bucur. Am văzut declaraţia dumneavoastră că răspundeţi în limba maternă", a explicat Băsescu gestul de a-şi întâmpina invitatul vorbind în limba română. "Dar am spus şi care este (limba, n.red.)", a spus zâmbind premierul Republicii Moldova. "Aţi spus şi care este? Până acum trebuia să vorbesc cu translator cu conducătorii de la Chişinău", a explicat Băsescu. Filat l-a asigurat pe şeful statului că şi în cazul în care nu exista un translator, el tot ar fi înţeles ceea ce-i spune preşedintele.
Băsescu a ţinut să-l felicite pe premierul moldovean şi să îi mulţumească pentru măsurile luate imediat de Guvernul de la Chişinău de a anula expulzarea ambasadorului român, de a ridica vizele pentru români şi de a aproba deschiderea celor două consulate de la Cahul şi Bălţi.
"În plus, la aceste acţiuni se adaugă şi deschiderea secţiilor de votare necesare pentru ca cetăţenii din Republica Moldova care au drept de vot să poată să participe la alegerea preşedintelui", a adăugat Vladimir Filat.
"Vă mulţumesc şi vă asigur că poziţia mea este total deschisă faţă de Republica Moldova şi faţă de Guvernul de la Chişinău. Sperăm să fie şi un preşedinte definitiv în Republica Moldova, indiferent cine, ne bucură foarte mult şi poziţia pe care o are domnul Ghimpu, preşedintele interimar, cu privire la România şi nu mi-am permis niciun fel de declaraţii care să genereze cea mai mică suspiciune asupra intenţiilor noastre în ceea ce priveşte relaţia cu Republica Moldova", a precizat şeful statului.
Băsescu l-a asigura pe Filat că acum, spre sfârşitul mandatului său de preşedinte se creează o atmosferă pe care şi-a dorit-o tot mandatul în relaţia cu Republica Moldova.
"Poate e o atmosferă bună pentru mandatul următor", a replicat Filat, şeful statului rezumându-se să comenteze că "asta se poate".
"Vreau să mai spun ceva cât este presa aici, am fost în situaţia de a discuta cu preşedintele Republicii Moldova cu translator şi faptul că acum putem discuta în limba română este extraordinar şi vă mulţumesc domnule prim-ministru!", a ţinut să precizeze şeful statului înainte de discuţia cu uşile închise.
La întâlnirea de la Palatul Cotroceni a participat şi ministrul interimar al Externelor, Cătălin Predoiu, şi şeful Departamentului pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac.
Feedback
Aplica pe jobs.realitatea.net
De asemenea, tot săptămâna trecută am promulgat Legea care desfiinţează 112 agenţii guvernamentale. Toate erau structuri creatte în timp de guvernele care s-au perindat la putere şi care aveau pe fond o singură misiune: să fie locurile în care clientela politică să fie plasată după alegeri pentru a obţine venituri nejustificat de mari pe de-o parte, iar pe de altă parte încărcând excesiv aparatul de stat. Şi această lege intră în vigoare imediat şi circa 9.000 de salariaţi ai acestor agenţi vor părăsi sistemul bugetar. Guvernul Boc a depus la Parlament şi Legea pensiilor, nu a trecut încă de Curtea Constituţională, dar şi aici dispar acele pensii privilegiate şi cei vizaţi în mod deosebit sunt cei cu pensiile speciale. Ce vă asigur este că niciun om care a avut contribuţie, aflându-se în câmpul muncii, la sistemul de pensii nu va pierde niciun leu la pensie. Dar sunt 230 de mii de oameni cu pensii speciale, iar aceştia vor pierde. Şi am să vă dau exemplul ca să înţelegeţi cât de inechitabil este sistemul cu pensiile speciale. Nu am ceva cu o anumită categorie, dar mi se pare relevant ce se întâmplă la judecători şi procurori. Spre exemplu prin lege, ei ies la pensie cu 80% din venitul pe care l-au obţinut în ultima lună, fără să se ţină cont de contribuţia pe care au avut-o de-a lungul vieţii. Salariile lor - să vedeţi cât de urâtă este treaba şi de unde a pornit revolta, şi a mea şi a Guvernului - în lege se spune că se pensionează cu 80% din venit, atenţie, nu din salariu, din venitul pe ultima lună. S-a întâmplat în ultimii 3 ani de când guvernul Tăriceanu a introdus prin Ordonanţă de Urgenţă acest sistem de pensionare.
În ultima lună toţi judecătorii şi procurorii primesc un salariu de merit, primesc pensie pentru merite excepţionale, primesc primă de vacanţă, primesc primă de creştere a copilului şi se adună sume uriaşe în ultima lună. Iar conform legii, toate aceste sume care se adaugă în ultima lună se constituie în venitul ultimei luni şi pensia se dă 80% din acest venit. Aşa au ajuns, şi eu semnez zilnic decrete de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, aşa au ajuns ca de la un salariu decent de 5, 6, 7 mii lei pentru cei cu vechime foarte mare, să ajungă la pensii de 2, 3 ori mai mari decât salariul, adică pensii de 15 mii, 17 mii, 20 de mii de lei pe lună, în condiţiile în care nu au contribuit niciodată pentru a obţine astfel de pensii. Nu este drept. Şi eu sunt de acord cu dumneavoastră. De aceea, Legea pensiilor depusă de guvernul Boc a dus la căderea guvernului. Pentru că toată această clientelă creată de partidele politice, fie că vorbim de judecători, fie că vorbim de diplomaţi - atenţie, astăzi s-a ajuns în diplomaţie să le convină mai mult să stea în minister decât să plece la post, datorită sistemului de salarizare introdus în 2007, tot prin lege specială - deci toată această clientelă politică creată în jurul partidelor şi recunoscătoare partidelor care au creat sistemul de salarizare şi sistemul special de pensii este astăzi supărată, supărată pe viaţă.
S-a supărat şi majoritatea parlamentară pentru că legile promovate de guvernul Boc au lovit exact în această clientelă privilegiată. Şi cea mai mare teamă a lor este că s-a terminat cu legile speciale de salarizare şi de pensie. Cea mai mare teamă a fost că aceste legi afectează şi privilegiile lor, sistemul de pensie al parlamentarilor şi sistemul de salarizare al parlamentarilor. De aceea, au fost fără milă pentru ţară, lăsând ţara fără guvern în plină criză, trântind guvernul Emil Boc. Acum, bine primite sau rău primite aceste legi, ele au declanşat procesul de reformare a statului - dacă adăugăm sau dacă reluăm Legea salarizării, legea prin care s-au desfiinţat 112 agenţii guvernamentale, Legea pensiilor, noua lege a educaţiei, urmează noua Lege a sănătăţii, dar o singură instituţie nu vrea, nu vrea deloc să intre în procesul de modernizare şi această instituţie este Parlamentul României. De aceea, încercând în mod repetat să îi conving să trecem la reforma sistemului politic românesc, m-am lovit de un refuz fără niciun fel de explicaţii. Constatând că nu pot să ajung la o înţelegere cu majoritatea din Parlament, am emis decretul prin care românii sunt chemaţi să decidă ei.