La iniţiativa Organizaţiei Meteorologice Mondiale (WMO), o agenţie ONU, aproximativ 1.000 de oameni de ştiinţă au dezbătut tema "ce rezervă viitorul în meteorologie", în această primă conferinţă mondială dedicată domeniului.
După aproape zece ani de la intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto, care viza reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, problema nu mai este să se afle dacă va avea loc încălzirea Terrei.
"Aceasta (încălzirea) este ireversibilă, iar populaţia mondială continuă să crească. Este necesar să ne adaptăm", subliniază Jennifer Vanos de la Universitatea Texas Tech.
În primul deceniu al secolului al XXI-lea temeratura medie de la suprafaţa planetei a crescut cu 0,47 grade Celsius. O creştere cu un grad generează 7% mai mulţi vapori de apă în atmosferă şi - cum evaporarea este motorul care pune în mişcare fluxurile în atmosferă - este de prevăzut o accelerare a fenomenelor meteorologice.
Această accelerare este de prevăzut cu atât mai mult cu cât scenariile reţinute de către comunitatea ştiinţifică privilegiază o creştere cu două grade a temperaturii medii la suprafaţa Terrei până în 2050.
"Norii se vor forma mai uşor, mai rapid, iar ploile vor fi mai puternice", generând inclusiv mai multe viituri, notează Simon Wang de la Universitatea Utah State.
În general, relevă acest cercetător american, creşterea temperaturii va avea "un efect de amplificare asupra climatului aşa cum îl cunoaştem noi în prezent".
Episoade de frig puternic - ca vortexul polar care s-a abătut în această iarnă asupra unei părţi importante a Americii de Nord - vor fi mai marcate, mai extreme, la fel ca şi valurile de căldură şi perioadele de secetă, adaugă el.
Provocarea meteorologilor este, deci, ca de-acum să includă "forţa suplimentară" creată de încălzirea globală în modelele de previzionare care devin tot mai complexe, afirmă Wang.
Citeşte mai mult pe Mediafax.ro
