Din Capitală şi până în Urziceni, un tren face aproape două ore, deşi distanţa dintre cele două oraşe este mai mică de 80 de kilometri. Se întâmplă acest lucru deoarece, pe porţiuni întregi, trenul circulă cu o viteză de doar 40 de kilometri la oră.
Trenul este frânat de restricţiile de viteză, care anulează timpul câştigat pe micile porţiuni unde mecanicul de locomotivă poate să apese acceleraţia până la 80 la oră.
„În transportul de călători, viteza comercială este de 43 de kilometri la oră”, spune Otilian Neagoe, preşedintele Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar, citat de Digi24.
În aceste condiţii, nu este de mirare că specialistii Forumului Economic Mondial ne-au plasat pe ultimul loc în Uniunea Europeană la calitatea infrastructurii feroviare, chiar şi în spatele bulgarilor.
Într-un clasament internaţional suntem pe locul 59, în spatele unor ţări precum Maroc, Kazakstan, Tunisia, Tadjikistan sau Muntenegru.
Cea mai performantă cale ferată din lume este în Japonia, urmată de de Elveţia, Hong Kong, Spania şi Finlanda.
În România, cea mai mare viteză cu care poate merge un tren este de 160 de kilometri la oră şi se înregistrează între Bucureşti şi Constanţa.
„Pentru moment, în România nu există o rută care să fie sutenabilă pentru calea ferată de mare viteză. Costul pe kilometru ar fi undeva la 35 de milioane de euro. Ceea ce este foarte foarte mult”, explică Răzvan Dobre, consilier superior în Ministerul Transporturilor.
