''Guvernul susţine ca legea dării în plată să-şi păstreze şi chiar să-şi consolideze caracterul social, care a stat la baza acestui proiect de lege şi a fost exprimat ca atare în expunerea de motive, atunci când proiectul de lege a apărut în dezbaterea Parlamentului. Este un punct la care Guvernul ţine foarte mult – acest caracter social poate fi un răspuns pentru multe din provocările la care legea nu răspunde în acest moment sau care creează dificultăţi în interpretarea sau în efectele pe care le va avea această lege'', a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, citat de Mediafax.
El a subliniat că introducerea distincţiei cu privire la consumator este doar un prim pas. ''Este un pas înainte, cum este un pas şi aprobarea plafonului de 150.000 de euro. Dar sunt doar doi paşi. Probabil sunt necesari mai mulţi'', a susţinut Dan Suciu, precizând că se referă la introducerea criteriului gradului de îndatorare.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a afirmat că în şedinţa de guvern au fost discutate puncte de vedere şi partea mai multor ministere. ''Sunt nuanţate aceste puncte de vedere în funcţie de specificul fiecărui minister în parte'', a adăugat el.
Suciu a precizat că ministerul Justiţiei a subliniat o serie întreagă de deficienţe procedurale, printre care faptul că nu se face distincţie între cei care nu pot şi cei care nu vor să plătească, în vreme ce ministerul de Finanţe are mai multe amendamente, cum ar fi gradul de îndatorare şi limita de creditare.
''Consideră ministerul de Finanţe că extinderea programului şi la creditele acordate prin Prima Casă nu ar fi benefic din perspectivă socială. Cei care au accesat Prima Casă nu par a fi, cel puţin din datele noastre, grevaţi de probleme sociale. Rata de neperformanţă este extrem de mică, undeva la 0,04%. Asta înseamnă că nu întrevedem cazuri sociale acolo'', a explicat Dan Suciu.
El a vorbit şi despre ''îngrijorările legate de procesele internaţionale la care România ar putea fi parte dacă legea trece în forma actuală'', afirmând că, potrivit analizelor BNR, pierderile pe care statul român le-ar putea suporta pe retroactivitate şi impactul major al proiectului ar putea ajunge, maximal, la aproximativ 2,8 miliarde de euro.
