Forma finală a Legii educaţiei naţionale aduce modificări importante atât în structura examenelor, cât şi în organizarea instituţiilor de învăţământ. Şcolile vor fi conduse de un consiliu de administraţie din care vor face parte profesori, elevi şi autorităţi locale, consiliu care va decide şi o parte din materiile studiate de elevi.
Consiliul de administraţie va alege directorul şcolii, care va trebui
să fie apolitic. "Directorul şcolii nu va putea să facă parte dintr-un partid politic pe
durata mandatului, astfel încât actualii directori care sunt membri de
partid au termen 45 de zile pentru a opta între funcţia de director şi
cea de membru de partid", a precizat purtătorul de cuvânt al
Guvernului.
În plus, ''persoanele care ocupă o funcţie de demnitate
publică nu pot exercita nici una dintre funcţiile de conducere din
cadrul universităţii şi trebuie să aleagă între cele două funcţii",
anunţat purtătorul de cuvânt al primului ministru.
O altă modificare se referă la materiile şcolare, ele
vor acoperi doar 75% din programa de învăţământ. Restul de 25% va fi stabilit tot de consiliul de administraţie, în funcţie de
nevoile elevilor. Guvernul a decis ca statul să finanţeze grădiniţele
şi învăţământul obligatoriu pentru clasele I - X, inclusiv pentru
instituţiile de învăţământ particulare acreditate.
Şi elevii au parte de schimbări în noua lege. Numărul evaluărilor la care sunt supuşi elevii în cei 13 ani de şcoală
preuniversitară a crescut semnificativ în noua lege a educaţiei, astfel
ei vor fi examinaţi "predictiv" anual, încă de la grădiniţă şi vor
susţine evaluări "sumative" la fiecare doi ani, începând cu clasa a
II-a.
Apoi, cum intră în clasa I, elevii sunt supuşi primelor evaluări
"predictive", ale căror rezultate nu se trec în catalog. "Pe baza
rezultatelor evaluării predictive, se stabileşte nivelul iniţial al
cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor pentru
fiecare elev, considerat ca nivel de referinţă pentru anul şcolar şi
disciplina/modulul de pregătire respectiv", protrivit textului legii.
Acest tip de evaluare se va face, apoi, la începutul fiecărui an de
studii preuniversitare.
Apoi, pe parcursul anului elevii sunt
evaluaţi "formativ". Nici aceste rezultate nu se trec în catalog, însă
"au funcţie de constatare a progresului pe parcurs al elevilor şi de
sprijinire continuă a acestora prin corectarea greşelilor şi
individualizarea activităţii educaţionale, conform nevoilor şi
potenţialului elevilor, în raport cu standardele curriculare"
şi "asigură reglarea şi auto-reglarea procesului de predare-învăţare".
În lege nu se explică însă care sunt criteriile după care se fac aceste
evaluări.
La sfârşitul clasei a VIII-a elevii vor putea intra la liceu prin două metode, pe baza notelor
luate în cei opt ani de şcoală sau pe baza acestor rezultate şi a unei
testări în care probele şi metodologia de concurs vor fi stabilite de
fiecare liceu. Fiecare liceu va alege una din cele două variante pentru
admiterea elevilor.
La sfârşitul clasei a XII-a elevii
vor fi obligaţi să mai dea un examen, indiferent de profil, la
informatică. Cât priveşte bacalaureatul, probele orale la limba română
şi o limbă străină se vor da încă din timpul anului şcolar. La
sfârşitul clasei a XII-a vor fi trei examene: limba română, probă
susţinută de toţi elevii, matematică cei de la profilul real, istorie
cei de la uman, iar a treia probă va fi la alegere.
Şi absenţele vor fi
taxate mai sever: părinţii ai căror elevi vor fi prinşi chiulind vor fi
amendaţi cu 500 până la 1.000 de lei.
O menţiune subliniată în lege este că profesorii sunt obligaţi prin lege
să anunţe şi să justifice elevilor notele obţinute, în timpul aceleaşi
ore, în cazul evaluărilor orale, şi în termen de cel mult două săptămâni
de la data evaluării, în cazul altor modalităţi de evaluare.
