Ambasada Rusiei revine cu o cerere fermă privind anchetarea vandalizării unui monument din Bucureşti

Funcţionarii Ambasadei Rusiei din Bucureşti au constatat la 8 septembrie, când au vizitat Memorialul militar sovietic din Bucureşti, că "principalul monument al memorialului şi postamentul acestuia placat cu basoreliefuri din marmură au fost mânjite cu vopsea roşie", se arată în comunicatul de presă.

Mai mult decât atât, subliniază comunicatul Ambasadei, pe acestea au fost aplicate "inscripţii jignitoare pentru  memoria eroilor căzuţi pentru eliberarea României de fascism. Ambasada consideră acest fapt profanator şi revoltător de vandalism politic ca pe o provocare menită să zdruncine relaţiile ruso-române. Persoanele care au iniţiat această faptă profanatoare au ţintit memoria sângelui vărsat împreună în lupte - ceea ce apropie în mod deosibit popoarele noastre", se arată în comunicat.

Potrivit reprezentanţei Rusiei, "este evident că autorii acestei acţiuni au fost stimulaţi de nesancţionarea celor care au distrus monumentul militar sovietic de la Iaşi şi au vandalizat cimitirul militar sovietic din judeţul Galaţi".

Prin urmare, "Ambasada solicită o cercetare imediată a acestui act sfidător de vandalism politic faţă de monumentul din incinta memorialului militar sovietic, stabilirea şi pedepsirea aspră a iniţiatorilor şi executanţilor acestuia. Sunt necesare de asemenea măsuri pentru neadmiterea în viitor a unor astfel de fapte profanatoare împotriva cimitirelor militare, inclusiv în Bucureşti", se evidenţiază în comunicat.

"Ne bazăm pe faptul că în conformitate cu Acordul în vigoare dintre guvernele statelor noastre privind statutul juridic al cimitirelor militare ruseşti pe teritoriul României şi al cimitirelor militare româneşti pe teritoriul Federaţiei Ruse din 8 noiembrie 2005 partea română va lua imediat măsurile necesare pentru înlăturarea în cel mai scurt timp a urmărilor acestei barbarii", încheie Ambasada.

În acelaşi timp, ambasadorul Rusiei în România, Alexander Churilin, i-a transmis pimarului Bucureştiului, Sorin Oprescu, o scrisoare de mulţumire pentru îndepărtarea inscripţiilor de pe monumentul dedicat soldaţilor sovietici. "Sunt profund emoţionat de acţiunile dumneavoastră energice şi hotărâte privind înlăturarea urmărilor actului de vandalism politic săvârşit la Monumentul din incinta memorialului militar de la Bucureşti", i-a transmis Churilin edilului Capitalei.

"Iniţiatorii acestei acţiuni profanatoare au vizat memoria sacră pentru noi - ruşii şi românii - a sângelui vărsat de către ostaşii ţărilor noastre în lupta pentru  libertate. Această ieşire mişelească a eşuat. Ca şi străbunii noştri pe câmpurile de luptă cu hoardele fasciste noi rămânem şi astăzi împreună în acţiunile de contracarare a fasciştilor grimaţi", a subliniat ambasadorul rus.
În final, Churilin i-a mulţumit lui Opresu şi i-a spus că Ambasada a apreciat "la justa valoare solidaritate şi simpatia frăţească" de care primarul a dat dovadă.  

Ambasada Rusiei a transmis Ministerului român de Externe, la 11 septembrie, o notă de protest în urma incidentului de la monumentul ridicat la Bucureşti în memoria soldaţilor sovietici căzuţi în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Moscova a cerut Bucureştiului să "repare fără întârziere consecinţele acestei crime, să desfăşoare o anchetă minuţioasă şi să îi condamne sever pe vinovaţi", subliniind că incidente similare au avut loc şi în alte două oraşe, Iaşi şi Galaţi.
Ministerul român de Externe  a anunţat, în aceeaşi zi, că regretă vandalizarea monumentului şi a asigurat că va ţine la curent partea rusă privind ancheta din acest caz, instituţia română considerând că "maniera echilibrată şi cumpătată" de colaborare trebuie continuată.

"Conform competenţelor sale, în baza cadrului juridic bilateral, MAE va întreprinde demersurile necesare şi va ţine la curent partea rusă în legătura cu ancheta derulată de instituţiile abilitate ale statului, pe canalele diplomatice uzuale", a comunicat ministerul.

În acelaşi timp, ministerul a atras atenţia asupra eforturilor depuse de România până în prezent în acest sens. "Cinstirea memoriei celor căzuţi în luptă reprezintă un subiect de interes reciproc pe agenda bilaterală româno-rusă. Există interes şi preocupare de ambele părţi pentru cooperarea în acest domeniu. Apreciem că până în prezent colaborarea a fost constructivă. România a depus eforturi pentru a acţiona corespunzător la preocupările părţii ruse, dat fiind faptul că cinstirea memoriei celor căzuţi în luptă are o simbolistică aparte pentru ambele părţi: respect pentru cei care şi-au jertfit viaţa, un mesaj către generaţiile viitoare privind ororile războiului", a subliniat MAE.
"Apreciem că maniera echilibrată, cumpătată în care am colaborat trebuie continuată", a mai punctat Ministerul de Externe.