România mai are încă multe eforturi de făcut pentru ca aeroporturile sale să respecte criteriile de securitate necesare pentru a fi inclusă în spaţiul Schengen, a declarat un purtător de cuvânt al Directoratului General pentru justiţie al Comisiei Europene, citat de revista Jane's.
Aceeaşi
situaţie este valabilă şi în cazul Bulgariei. "Niciuna dintre aceste
ţări nu este pregătită - mai au de făcut eforturi şi trebuie să se
ocupe de securitatea internă şi de problemele legate de probitate", a
spus purtătorul de cuvânt. "Includerea lor în Schengen nu se află pe
agendă pe termen scurt", a adăugat el.
În
21 decembrie 2007, nouă ţări au fost incluse în spaţiul Schengen:
Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi
Slovenia. Potrivit purtătorului de cuvânt european, aceste state au
făcut eforturi enorme pentru a pregăti aderarea la spaţiul Schengen şi
au cheltuit circa un miliard de euro pentru a securiza noile frontiere
exterioare ale acestei zone de liberă circulaţie.
Iniţial,
punctele de control de la frontierele dintre aceste nouă ţări şi restul
membrilor spaţiului Schengen au fost înlocuite prin patrule de poliţie
bilaterale, în timp ce controalele de pe aeroporturi pentru zborurile
provenind din alte ţări membre au fost eliminate începând din martie
2008.
Aeroporturile
joacă un rol-cheie în Acordul Schengen, pentru că, asemenea
frontierelor terestre cu ţările care nu sunt membre ale acestui spaţiu,
protejează direct graniţele exterioare ale spaţiului Schengen.
Astfel,
extinderea spaţiului Schengen a presupus respectarea unor condiţii de
către aeroporturile din noile state membre. În primul rând, securitatea
şi infrastructura au fost reorganizate pentru a face diferenţa între
călătorii care provin din spaţiul Schengen şi restul, inclusiv prin
instalarea unor cabine de control.
De
asemenea, angajaţii aeroporturilor au făcut stagii de pregătire, iar
sistemul de telecomunicaţii a fost modernizat. Şi protocoalele pentru
securizarea datelor, strategiile de cooperare între poliţiile din
diferite state şi politicile privind acordarea vizelor au fost
modificate.
În
paralel, aeroporturile în sine au trebuit modernizate, pentru a face
faţă unei creşteri a traficului, în condiţiile în care călătoria a
devenit mai uşoară. De exemplu, 80% dintre pasagerii care folosesc
aeroportul Tallinn, din Estonia, vin sau pleacă în alte ţări din
spaţiul Schengen.
