AVION PRĂBUŞIT. AVION MEDICAL PRĂBUŞIT. Pilotul ADRIAN IOVAN a terminat Liceul de Aviatie "Aurel Vlaicu", scrie vedeteblog.com. ADRIAN IOVAN a început pilotoajul pe AN 2-uri. De-a lungul timpului, a stat la mansa mai multor tipuri de aeronave: IL 18, AN 24, BN 2 si, cel mai important, a pilotat marile Boeing-uri 737. Pe ele a zburat peste 13.000 de ore.

Iesit la pensie, ADRIAN IOVAN isi completeaza venturile pilotând BN 2-uri, "Britten Norman 2" cu opt locuri, acelasi tip de avion care s-a prabusit, luni, in zona Belis-Scarisoara.

 

AVION PRĂBUŞIT ÎN JUDEŢUL CLUJ O aeronavă care a plecat, luni după-amiază, de la Bucureşti spre Oradea, şi care îl avea la bord un echipaj medical, printre care şi pe purtătorul de cuvânt la Spitalul Elias, dr. Valentin Calu, a fost nevoit să aterizeze forţat în judeţul Cluj, potrivit unor surse din MAI. La manşă se afla renumitul pilot ADRIAN IOVAN, care a murit. Pe lângă pilot şi copilot, în avion se mai aflau patru medici şi o asistentă, care se duceau să preleveze ficatul unui donator aflat în moarte cerebrală. Aeronava a căzut în zona Pasului Ursoaia.

ADRIAN IOVAN, pilotul avionului care a murit după ce a aterizat forţat luni seară, a vorbit cu doar o zi înainte despre posibilele pericole din timpul unui zbor. ADRIAN IOVAN a fost unul dintre cei mai cunoscuţi aviatori din România.

ADRIAN IOVAN, pilotul şi una dintre victimele accidentului aviatic de luni, a declarat, cu doar o zi înainte să moară, într-un interviu la un post de televiziune, că, în meseria sa, există oricând riscul unei aterizări de urgenţă şi că o călătorie cu avionul poate scurta viaţa oricui.

''Se ştie că poate exista oricând un pericol de a i se face rău omului şi de a ateriza de urgenţă pentru a i se acorda primul ajutor. O călătorie cu avionul sau cu vaporul poate să-ţi scurteze viaţa cu mulţi ani'', declara Adrian Iovan duminică.

Pe lângă pilotul Adrian Iovan, o altă persoană a murit în urma accidentului aviatic din județul Cluj. Cinci persoane sunt rănite, dintre care una se află în stare gravă.

ADRIAN IOVAN, pilotul avionului prăbuşit la Beliş-Scărişoara, a fost unul dintre cei mai cunoscuţi aviatori din România. Cu o carieră de peste 38 de ani la manşă, Iovan a salvat de la moarte ceilalţi pasageri din aeronava care se îndrepta către Oradea, unde echipa medicală urma să preleveze organe de la un pacient aflat în moarte cerebrală.

ADRIAN IOVAN a terminat liceul de Aviaţie "Aurel Vlaicu", apoi a dat examen la aeronave şi a intrat fără loc, scrie vedeteblog.com. Iovan spunea că putea să meargă la "Metalurgie" sau la Institutul de Marină, dar a preferat să îşi urmeze pasiunea.

Cariera de pilot şi-a început-o pilotând avioane Antonov 2, apoi YAR 823. De-a lungul timpului a stat la manşa mai multor tipuri de avioane: Ilyushin 18, Antonov 24 şi, cel mai important, a pilotat marile Boeing-uri 737. Cu acest tip de avion a zburat peste 13.000 de ore.

Ieşit la pensie, după o carieră de 38 de ani, ADRIAN IOVAN a ales să îşi completeze veniturile pilotând avioane de tip Britten-Norman 2 Islander cu opt locuri, acelaşi tip de avion care s-a prăbuşit luni searp în zona Beliş-Scărişoara.

ADRIAN IOVAN a devenit celebru în urmă cu mai bine de opt ani, pe vremea când era căsătorit cu creatoarea de modă Romaniţa Iovan, pe care a cunoscut-o chiar în avionul pe care îl pilota. Cuplul a fost luni întregi în atenţia publicului după ce pilotul a împuşcat mortal un hoţ care îi intrase în locuinţă. Adrian Iovan a fost atunci absolvit de orice vină, anchetatorii apreciind că pilotul a fost în legitimă apărare.

La trei ani de la acest incident, mariajul cu creatoarea de modă Romaniţa Iovan nu a mai rezistat şi s-a sfârşit la judecătorie. Copilul cuplului a rămas la mamă. La divorţ, Iovan a primit de la fosta soţie o maşină scumpă, iar condiţia pusă de Romaniţa a fost ca pilotul să nu se mai recăsătorescă.

ADRIAN IOVAN, ieşit la pensie, a vrut sa lucreze in continuare si pilota avioane BN 2-uri, "Britten Norman 2" cu opt locuri.

In noiembrie 2013, ADRIAN IOVAN a acordat un interviu pentru Cancan.ro, in care vorbea despre moartea tatalui sau si povestea cum si-a invatat fiul sa accepte pierderea celor dragi.

Ultimii ani din viaţă au fost de grea încercare pentru pilotul Adrian Iovan. Pe lângă problemele de ordin financiar, asupra lui s-au abătut şi altele în viaţa personală.

Problemele financiare ale lui Adrian Iovan au început în anul 2011, o dată cu recalcularea pensiilor: la de 15.000 de lei, cât avea iniţial, el a rămas cu doar 1.900 de lei.

Ratele la bancă, pensia alimentară pentru Albert, fiul pe care îl are împreună cu Romaniţa Iovan, şi traiul zilnic erau imposibil de susţinut cu acestă sumă, aşa că pilotul, doborât de probleme, a vrut atunci să intre în greva foamei.

ADRIAN IOVAN. "Am ajuns la fundul sacului. Nu-i mai pot plăti pensia copilului, iar de fiecare dată când ies cu Albert în oraş şi vrea o jucărie îi spun că statul ne-a luat banii de jucării", spunea, atunci, celebrul pilot.

Salvarea celor cinci supraviețuitori ai accidentului aviatic petrecut luni după-amiază la granița dintre județele Cluj și Alba ar fi fost mult mai dificilă dacă unul dintre medicii de la bord nu ar fi avut ideea să folosească aplicația Google Maps de pe telefonul mobil, scrie Agerpres.

Medicul Radu Zamfir a reușit să comunice, prin telefon, cu echipa de salvamontiști ce încerca să stabilească coordonatele zonei în care a aterizat forțat avionul.

Potrivit salvamontistului clujean Codrin Roman, care a făcut parte din această echipă, în jurul orei 18,10 se cunoștea zona aproximativă în care a căzut avionul, dar faptul că existau diferențe de nivel de aproape 300 de metri în arealul respectiv îngreuna foarte mult căutările.

ACCIDENT AVIATIC: Prima localizare

"După ce am fost sunați de la dispecerat de la 112, n-am pus în fața hărții. Avem niște programe de calculator cu hărțile zonei și vedere satelit sau terestră sau topografică. Prima întrebare — localizarea, care a fost făcută de cei de la dispecerat, adică triangulația unui telefon GSM. După cum știți, un telefon se poate depista de unde se vorbește printr-o metodă numită triangulație. Prima informație clară a fost că s-a prins pe un turn de GSM din Cluj, mai exact stâlpul de la Giurcuța, care era poziționat undeva aproximativ pe granița de județ între Cluj și Alba, în Munții Gilăului. Asta a fost prima localizare. Iar a doua localizare s-a făcut efectiv verbal. Am vorbit chiar eu personal cu doctorul din avion care era cel mai viabil să zic așa, care a reușit pe baza unui telefon mobil, prin aplicația Google Map, și ne-a putut zice ce vede pe harta respectivă", a declarat luni noapte Codrin Roman, de la Serviciul public salvamont Salvaspeo Cluj.

El a povestit că l-a întrebat pe medic ce vede pe ecran și acesta i-a citit ceea ce îi arăta telefonului mobil și în acest fel salvamontiștii au putut restrânge aria de căutare în zona comunelor Mătișești și Poiana Horii, aflate la granița dintre Cluj și Alba. Aria stabilită în acest mod era mai mică decât cea inițială făcută de echipa de la dispeceratul 112, respectiv de doi pe doi kilometri. Problema care rămânea, a explicat salvamontistul, era aceea a terenului muntos.

"Din păcate, când faci o localizare, prima chestie care îți pui problema este drumul de acces. Dar una este pe un teren plan, pe o câmpie, unde este foarte simplu, și este foarte greu undeva într-o zonă montană, unde apar foarte multe diferențe de nivel. Doi kilometri pe doi kilometri la 300 de metri diferențe de nivel este foarte mult", a spus Codrin Roman.

ACCIDENT AVIATIC: Localnicii sar în ajutor

În această etapă a căutărilor un foarte mare ajutor l-au dat localnicii. În jur de 200-300 de oameni din satele de la poalele versantului în care a avut loc accidentul aviatic au pornit în grupuri, pe diferite direcții, să îi caute pe supraviețuitori.

"Când am văzut la televizor, că prima dată au zis Beliș Fântânele, pe urmă Poiana Horii, și ne-am mobilizat. Am mobilizat toată partea asta de vest să plece înspre pădure sus. Pe partea aia au plecat vreo două sute de oameni și aici urma să plecăm și noi toată noaptea", a declarat Nicolae Onețiu, unul dintre pădurarii care au participat la căutări.

Un ajutor important pe care l-au mai dat localnicii a fost cel referitor la starea drumurilor. Salvamontistul Codrin Roman a explicat că un drum indicat pe hartă poate să fie inpracticabil din cauza zăpezii, dar aceste lucruri nu le poți afla decât atunci când ajungi la fața locului.

"Practic au venit informații de aici de la localnici, de la pădurari. Ce ne-a ajutat foarte mult cu calea de acces. Că degeaba te uiți pe hartă, știi drumul, dar nu știi cum este zăpada, nu știi dacă a fost o viitură, nu știi dacă a fost picat un lemn. De unde suntem noi, aici, în satul Horea, până la locul epavei, în linie dreaptă sunt cam opt kilometri", a spus Codrin Roman.

ACCIDENT AVIATIC: Căutările, îngreunate de terenul dificil

Localnicii care au participat la căutări și care au stat de vorbă cu presa au declarat că a fost greu de ajuns la locul în care a căzut avionul, din cauză că drumurile erau pline de zăpadă, gheață și noroi, dar și pentru că se lăsase întunericul și era ceață. La un moment dat pădurarii se gândeau chiar să tragă un foc de armă pentru ca medicul cu care stăteau de vorbă să poată avea un reper după care să se ghideze apoi echipele de cercetare.

De la locul în care a căzut avionul, victimele au fost transportate, de localnici și salvamontiști, până la un loc în care era posibilă plasarea unei ambulanțe. La fața locului, în satul Horea, au fost aduse două spitale mobile ale SMURD și aproape zece ambulanțe. Toate cele cinci victime care au supraviețuit accidentului au fost plasate în ambulanțe, la miezul nopții, după care au fost transportate la Unitatea de Primire a Urgențelor de la Spitalul Clinic Județean Cluj.

Pilotul Adrian Iovan și o femeie, medic rezident, și-au pierdut viața, luni seara, în urma accidentului aviatic care a avut loc într-o localitate montană din județul Cluj.

Avionul de tip BN 2, aparținând Școlii Superioare de Aviație, în care se aflau cinci pasageri, pilotul și copilotul, transporta o echipă medicală de la Institutul Clinic Fundeni și de la Spitalul Elias la Oradea unde medicii urmau să participe la o operație de prelevare de organe pentru transplant.