Acneea este cel mai frecvent întâlnită în timpul adolescenţei şi afectează peste 85% din copii, continuând de foarte multe ori şi la maturitate, ba chiar până la vârsta de 40 de ani. Cele mai afectate zone sunt faţa şi gâtul, dar pot fi afectate pieptul, spatele şi umeri.
Efectul este creat de schimbări în papulo-pustule foliculare, structuri ale pielii care sunt formate din foliculul de par şi glanda sebacee asociată, schimbări determinate de stimulări hormonale. Acneea apare ca urmare a unui blocaj la nivelul foliculelor. Mărirea glandelor sebacee şi creşterea producţiei de sebum şi se manifestă în două moduri diferite: "coşuri" deschide (sau albe) şi închise (negre). Cele cu capete albe sunt un rezultat direct al înfundărilor porilor cu sebum şi celulel moarte. "Cosurile" negre sunt cauzate de un exces de sebum modificat (care se oxidează şi înnegreşte la contactul cu aerul) şi cheratină.
Deşi se cunosc mecanismele de formare ale acestei afecţiuni, cauzele fundamentale nu au fost identificate, chiar există o serie de relaţii dovedite. Acneea este în general ereditară, este direct legată de activitatea hormonală, poate fi cauzată de stres, de o bacterie anaerobă, folosirea steroizilor anabolizanţi şi chiar consumul de amfetamine.
Pe lânga cauzele medicale, există şi cauze care ţin de dieta, dar care sunt percepute greşit de cultura populară.
Cel mai elocvent caz este cel al ciocolatei. Nici un studiu ştiinţific nu a putut face o legătură între consumul de ciocolată şi acnee. Mai mult, studiile în cauză au demonstrat că responsabile pentru acnee sunt alimentele cu un indice glicemic ridicat şi care conţin carbohidraţi simpli. Ciocolata are un indice glicemic scăzut.
Pe de altă parte, trei studii epidemiologice au găsit o legătură între acnee şi consumul de lapte degresat, şerbetului şi crema de brânză. Cercetătorii sunt de părere că ar putea fi cauzat de hormoni şi chiar de iodul prezent în laptele de vacă.
Mai multe studii au arătat că pacienţii cu acnee tind să aibă niveluri scăzute de Vitamina A în sânge, faţă de cei care nu prezintă deloc această afecţiune. În plus, oamenii cu acnee severă au şi un nivel scăzut de Vitamina E.
O altă concepţie greşită este că acneea este cauzată de praf sau mizerie, coşurile negre întărind probabil această părere, dând impresia că praful este blocat în porii pielii. Culoarea neagra este dată de exidarea sebumului. O spălare simplă ar putea îndepărta sebumul de suprafaţă şi elibera porii.
Tratamente
Printre cele mai răspândire tratamente sunt produsele bactericide, care conţin peroxid de benzoil. Într-un studiu, 70% dintre participanţi care au folosit o substanţă cu o concentraţie de 10% de peroxid de benzoil, au prezentat o îmbunătăţire substanţială a tenului în doar şase săptămâni. Spre deosebire de antibiotice, peroxidul de benzoil are avantajul că bacteriile nu dezvoltă rezistenţă împotriva lui. Din păcate însă poate avea şi efecte secundare nedorite, cauzând iritaţii locale şi roşeaţă.
Antibioticele ca eritromicina şi tetraciclina sunt des folosite în tratamente, acestea distrugând bacteriile care există în porii blocaţi. Deşi sunt la fel de eficiente ca şi antibioticele orale, cele sub formă de cremă sunt de preferat pentru că nu au un impact negativ asupra stomacului.
Tratamentele hormonale sunt folosite în pricipal la femei. Combinaţia de progesteron şi estrogen din contraceptive au efecte moderate în combaterea aceneii.
Fototerapia este o metodă mai nouă folosită împotriva acneii, dar este considerată a fi de termen scurt. Tratamentul cu Lumină Intens Pulsată, de două ori pe săptămână, poate reduce numărul de leziuni cu circa 64%. Tratamentul s-a dovedit a fi şi mai eficient, folosit în colaborare cu lumină violetă şi roşie.
Chirurgia laser este deja folosită de ceva timp pentru reducerea cicatricilor lăsate în urmă de acnee, dar cercetătorii au folosisit această metodă şi pentru prevenire. Laserul este folosit pentru distrugerea sacului folicular din care creşte firul de păr şi pentru distrugerea glandei sebacee.
Un vaccin împotriva acneeii inflamatoare a fost testat cu succes pe soareci în 2007, dar nu se ştie dacă va avea acelaşi efect la oameni.
Pe langă aceste metode medicale, oamenii au folosit şi o serie de tehnici naturiste sau mai puţin ortodoxe ca: aloe vera (deşi nu există studii care să demonstreze că funcţionează), injecţii cu cortizon, căldură aplicată local, Vitamina B3 (aplicată local), gluconat de zinc administrat oral şi detoxificarea organismului. Ultima metodă presupune eximinarea subtanţelor nocive din corp, produse de mediul înconjurător, şi este recomandată de practicienii medicinei alternative. Nu există nici un studiu care să demonstreze succesul detoxificării.
Orice întrebări referitoare la acnee, sosite la secţiunea comentarii până joi, la ora 16, vor primi răspuns de la specialistul REALITATEA.NET Sebastian Pop, medic dermatolog.
