Miercuri au avut loc alegeri legislative anticipate în Republica Moldova

La urne au fost așteptați peste 2,6 milioane de alegători, dar în condițiile în care pentru prima oară în istoria țării scrutinul are loc în cursul săptămânii și nu duminica, în plină perioadă a vacanței estivale, rata participării la vot rămâne una dintre necunoscutele scrutinului. Pentru a fi validat, este nevoie ca cel puțin o treime dintre alegători să se prezinte la vot, grație unei modificări operate în legislația țării care prevedea inițial o prezență de 50% plus unu.

După alegerile din 5 aprilie, opoziția a acuzat puterea comunistă că ar fi falsificat rezultatele scrutinului, afirmând că printre votanți s-ar fi numărat și persoane care au decedat sau care sunt plecate în străinătate.  În pofida faptului ca opoziția și mai multe organizațiile neguvernamentale s-au arătat îngrijorate de numărul prea mare de alegători incluși în liste, Comisia Electorala Centrală (CEC) le-a suplimentat față de 5 aprilie cu aproximativ 70.000 de persoane  - de la 2.550.000 la 2.620.000, deși peste 620.000 de moldoveni sunt plecați oficial în străinătate. Aceștia, la rândul lor, s-au plâns de imposibilitatea de a vota, pentru că sunt prea puține secții de vot, nici măcar în toate țările unde diaspora moldoveană este semnificativă. 

Președintele CEC, Eugen Știrbu, a spus ca această creștere se explică prin faptul că alegătorii care au votat pe listele suplimentare la 5 aprilie au fost incluși acum în listele de bază.

Miza scrutinului legislativ anticipat este, conform observatorilor, raportul de forțe dintre comuniștii aflați de opt ani la guvernare, care pledează pentru un parteneriat strategic cu Rusia, și opoziția liberală, dornică de relații mai strânse cu Vestul. În același timp, se poate considera că relațiile cu România - ajunse la un nivel de încordare fără precedent - au devenit o altă miză a acestor alegeri care intervin la nici patru luni după ce precedentul scrutin legislativ nu a adus în Parlament o majoritate suficientă pentru alegerea președintelui țării.

În condițiile în care corectitudinea alegerilor din 5 aprilie a fost contestată, pentru monitorizarea alegerilor parlamentare din 29 iulie Comisia Electorală Centrală (CEC) a acreditat 488 de observatori internaționali din partea a 30 de organizații (inclusiv opt din partea a cinci instituții electorale străine) și aproape 3.000 de observatori naționali (2.672) din partea a 15 organizații. Parlamentul European a trimis o delegație de observatori condusă de Marian-Jean Marinescu (PPE), din care mai fac parte doi europarlamentari români - Renate Weber (ALDE) și Cristian Preda (PPE).

Autoritățile de la Chișinău au refuzat marți, în ajunul alegerilor, prezența a 87 de observatori străini, pe motiv că nu s-au acreditat la Comisia Electorală Centrală. Comisia Electorală Centrală a acreditat, de asemenea, 55 de jurnaliști străini de la 38 instituții mass-media, aproape de două ori mai puțini decât la scrutinul din 5 aprilie.

La competiția electorală de miercuri au participat opt formațiuni politice, dintre care se consideră că cinci au șanse de a intra în Parlament. Nu există niciun candidat independent. Este pentru prima dată în istoria țării când la un scrutin parlamentar a participat un număr atât de mic de concurenți.

Între timp, față de alegerile din 5 aprilie, pragul electoral a fost modificat de la 6% la 5%.

Sondajele au arătat că Partidul Comuniștilor va câștiga din nou alegerile. Comuniștii au fost creditați cu 30% din intențiile de vot, însă și înainte de scrutinul din 5 aprilie sondajele indicau pentru partidul aflat la putere circa 38% din voturi, pentru ca urnele să aducă apoi surpriza unei victorii mult mai categorice, cu aproape 50% din sufragii.

Scrutinul din 5 aprilie a fost câștigat de Partidul Comuniștilor, aflat la putere de opt ani, care, depășind așteptările, a obținut 60 din cele 101 de locuri ale Parlamentului. Cu toate acestea, majoritatea a fost insuficientă (din cauza unui singur vot lipsă) pentru a-l alege pe șeful statului dorit de comuniști. Precedentul corp legislativ ales la 5 aprilie a avut astfel două tentative eșuate de a alege un nou șef al statului, situație care a dus, conform Constituției, la dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate.

Spre deosebire de precedentele alegeri, când numai trei formațiuni liberale - Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și Alianța Moldova Noastră (AMN) - au reușit să treacă de pragul de 6% necesar intrării în Parlament, în cele patru luni care s-au scurs principala schimbare pe scena politică a fost adusă de plecarea din rândul comuniștilor a fostului președinte al Parlamentului, Marian Lupu, în prezent lider al Partidului Democrat (PD).

Personalitatea sa a făcut ca acest partid, care la 5 aprilie nu a reușit să intre în Parlament, să fie cotat acum ca una dintre formațiunile care contează pentru configurația politică a viitorului legislativ. Mai mult, Lupu ar putea fi cel care poate înclina balanța în raportul de forțe, analiștii considerând că este posibil să se alieze atât cu foștii colegi de partid, cât și cu opoziția liberală. S-a vorbit chiar despre șansa ca Lupu să devină președintele țării ales de noul Parlament, în contrapartidă cu ieșirea lui Vladimir Voronin de pe scena politică a țării, o ipoteză totuși puțin probabilă.