Muzica, de-a lungul veacurilor, s-a dovedit a fi un instrument puternic de comunicare. Atunci când ea izvorăște din fuziunea mai multor culturi diferite și creează o expresie armonioasă, care vorbește despre ele, devine desăvârșită. Jazzul se încadrează perfect în această categorie. Este un stil unic de muzică, care își are originea în sudul Statelor Unite, dar cu rădăcini și în tradițiile muzicale africane și cu influențe europene. El a devenit o formă de artă internațională, care evoluează continuu, traversând globul, inspirându-se din muzica țărilor și regiunilor pe care le străbate.
Sfidând orice definiție, jazzul se exprimă în multe limbi și a devenit o forță unificatoare pentru adepții lui, indiferent de rasă, religie, origine etnică sau națională. Cel de-al 100-lea Congres al Statelor Unite a desemnat jazzul ca "o comoară națională americană rară și valoroasă" și care, astăzi, aparține întregii lumi.
În noiembrie 2011, Conferința Generală a UNESCO a proclamat data de 30 aprilie "Ziua Internațională a Jazzului". Intenția marcării acestei zile este de a reuni comunități, școli, artiști, istorici, academicieni și pasionați de jazz din toate colțurile lumii pentru a sărbători și a învăța despre arta jazzului, despre rădăcinile sale, viitorul și impactul său asupra omenirii.
Această formă importantă de artă este celebrată în fiecare an pentru promovarea păcii, a dialogului între culturi și diversitate, pentru respectul față de drepturile omului și de demnitatea umană, pentru eradicarea discriminării, promovarea libertății de exprimare, promovarea egalității de gen, precum și consolidarea rolului tinerilor pentru o schimbare socială.
Ca o forță unificatoare, jazzul sparge barierele și creează oportunități pentru înțelegere reciprocă și toleranță.
În 2014, ''Osaka Castle Park'' găzduiește a treia ediție a Zilei Internaționale a Jazzului, reunind peste 30 de interpreți de renume mondial și realizând o audiență de mii de spectatori. Deschis în 1931, parcul are copaci seculari, printre care și faimosul cireș japonez, care înconjoară Castelul Osaka, un exemplar spectaculos din perioada Azuchi-Momoyama.
Prima ediție a Zilei Internaționale a Jazzului a fost marcată de UNESCO și Institutul Thelonious Monk de Jazz prin organizarea a trei concerte susținute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la ''Congo Square'' din New Orleans, locul de naștere al jazz și la Sala Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York, concerte care au reunit artiștii de renume mondial.
Turcia, cu o tradiție veche în muzica de jazz, a găzduit ediția din 2013 la Istanbul.
În timpul secolului al XX-lea, jazzul s-a dovedit a fi un limbaj universal răspândit de-a lungul continentelor, influențând și fiind influențat de alte tipuri de muzică, îmbogățindu-se mereu cu noi valențe culturale.
Ziua Internațională a Jazzului din acest an coincide cu aniversarea Administrației Poștale a Națiunilor Unite (UNPA), care, cu acest prilej, va emite timbre poștale și o carte suvenir pentru a marca evenimentul.
În România Ziua Internațională a Jazzului este celebrată în numeroase orașe prin organizarea de întruniri, concerte și festivaluri. Între acestea se numără ediția a 17-a a Festivalului Național Studențesc Jazz Napocensis de la Cluj-Napoca, concertul de la Palatul Apor din cetatea Alba Iuliei, Festivalul ''Jazz Compas Live in Museum'' desfășurat la Curtea Veche și Palatul Șuțu, concert de Gală la Casa de Cultură a Sindicatelor, cu spectacolul "Sinatra & Friends" la Zalău.
Între mari artiști ai jazzului românesc se numără: Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Arthur Balogh, Lucian Ban, Liviu Butoi, Garbis Dedeian, Damian Drăghici, Vlaicu Golcea, Eugen Gondi, Imre Alexandru, Mihai Iordache, Alex Man, Elena Mindru, Pedro Negrescu, Richard Oschanitzky, Anca Parghel, Sorin Romanescu, Harry Tavitian, Paul Weiner.
