Din pivniţa reşedinţei mai lipsesc şi borcanele cu murături şi gem,
sticlele de vin de colecţie cu care Voronin s-a fotografiat de mai
multe ori. De asemenea au fost luate şi maşinile de teren în care
fostul preşedinte a pozat pentru jurnaliştii ruşi, dar şi chiuveta din
baia dormitorului preşedintelui, în locul căreia a rămas doar gaura
pentru scurgere din pardoseală şi ieşirile pentru robineţi.
Acestea sunt doar câteva lucruri constatate duminică, atunci când şeful statului în exerciţiu, Mihai Ghimpu, a efectuat o vizită la reşedinţa prezidenţială de la Condriţa, însoţit de jurnalişti. Vizita a trezit interesul presei mai ales că în ultimii ani jurnaliştii nu au avut acces mai departe de gardul cu sârmă ghimpată, lung de nouă kilometri, cu care au fost împrejmuite cele peste 500 de hectare de pădure unde se află reşedinţa prezidenţială.
Mihai Ghimpu a declarat că va cere
Cancelariei de Stat, care are în administrare reşedinţa de la Condriţa,
o inventariere strictă a dotărilor conacului, dar şi a modului în care
au fost cheluiţi cei peste 33 milioane lei moldoveneşti (peste trei
milioane dolari), luaţi din buget pe parcursul anilor în care Voronin a
fost preşedinte pentru întreţinerea şi amenajarea reşedinţei de la
Condriţa.
Fostul director adjunct al complexului rezidenţial, Gheorghe Creţu,
devenit interimar după ce directorul şi-a depus demisia odată cu
plecarea lui Voronin din funcţie, spune că toate lucrurile, inclusiv
animalele şi mobila din dormitor, au fost luate de liderul comunist,
pentru că erau "lucruri personale".
La reşedinţa prezidenţială, Mihai Ghimpu a fost tratat de către personal mai degrabă ca un intrus decât ca şef al statului. Într-o atitudine apropiată de ostilitate, personalul i-a explicat lui Ghimpu că în reşedinţă nu există nimic cu ce şi-ar putea servi oaspeţii - pe cei aproximativ 25-30 de jurnaliştii - iar în cele peste două ore în care Ghimpu s-a aflat pe teritoriul reşedinţei angajaţii nu au depus niciun efort pentru a face rost de plăcinte, ceai şi cafea, aşa cum îi rugase şeful statului.
La încheierea vizitei, când Ghimpu îi invita pe
jurnaliştii îngheţaţi după "excursia" de pe malul lacului din pădurea
în care se află reşedinţa să bea un ceai la cald, preşedintelui i s-a
spus că în conac nu există nici măcar veselă pentru a servi oaspeţii cu
ceai sau cafea.
Conacul de la Condriţa, a constatat Mihai Ghimpu, nu şochează prin lux
şi extravaganţă. Clădirea, construită la sfârşitul anilor '60, a
păstrat elementele de decor şi chiar de mobilier de atunci. Pun pe
gânduri lucrurile care lipsesc şi modul în care au fost cheluite sumele
importante alocate din buget. "Vom face o inventariere şi îi vom trage
la răspundere pe cei care au luat abuziv lucruri de la reşedinţă", a
promis Mihai Ghimpu.
Şi dacă clădirea conacului nu a şocat prin lux, coteţul pentru animale
a depăşit imaginaţia jurnaliştilor. Încăperile dotate cu climatizare,
cu faianţă până în tavan şi lemn masiv din care sunt facute uşile şi
ţarcurile pentru porci, cai şi vite au impresionat cu adevărat. Cele
şapte coteţe din faianţă şi lemn au ieşire în cuşti spaţioase din plasă
de sârmă. Directorul interimar al complexului, Gheorghe Creţu, ne-a
explicat că în fiecare coreţ erau ţinute câte 20-30 de păsări - găini,
gâşte, curcani, prepeliţe, şi aşa mai departe - iar în ţarcuri mai era
un cal, porci, o vacă şi un viţel. Întrebat de Mihai Ghimpu unde sunt
toate vietăţile, Gheorghe Creţu a spus că "toate au fost luate". "Şi,
chiar aşa, Vladimir Voronin a plecat cu vaca şi viţelul?", a ţinut să
insiste Ghimpu. "Da, le-a luat pe toate", a confirmat directorul
interimar. Iar jurnaliştii, care erau pregătiţi de un reportaj cu cai
şi găini, au filmat doar câteva pene găsite prin coteţ.
Singurele vietăţi care au rămas la Condriţa sunt două lebede şi câteva
raţe sălbatice, care trăiesc în prejama lacului artificial datând tot
de la sfârşitul anilor '60. Podul suspendat peste lac duce pe o insulă,
unde Gheorghe Creţu ne explică că lacul este dotat cu un compresor şi
un sistem de încălzire ce pomprează aer cald pe suprafaţa lacului pe
tot parcursul iernii, în aşa fel încât apa să nu îngheţe, iar raţele
sălbătice să nu plece în ţările calde. "Sistemul mai are şi menirea de
a proteja raţele de vulpi, care ar putea veni pe gheaţă din pădure. Dar
din moment ce apa nu mai îngheaţă, şi raţele sunt în siguranţă", i-a
mai explicat directorul interimar preşedintelui interimar.
În lac, există mult peşte, amur siberian şi crap românesc, spune
responsabilul. Creţu mai spune că în pădirea din apropiere, unde există
o făzănărie, au fost crescuţi mulţi fazani, care, întâmplător sau nu,
au fost eliberaţi în luna iulie, exact când au avut loc alegerile
parlamentare anticipate, iar Partidul Comuniştilor a pierdut
majoritatea pentru prima dată în ultimii opt ani.
Gheorghe Creţu nu a ştiut să precizeze dacă fazanii au fost eliberaţi
înainte sau după 29 iulie, când au avut loc alegerile, iar la
insistenţele presei preşedintele Miahi Ghimpu i-a venit în ajutor.
"Lăsaţi fazanii în pace, ei şi-au obţinut libertatea, să ne bucurăm
pentru ei că au scăpat de comunişti. Acum, trebuie să facem şi noi
lucrul ăsta!", a spus Mihai Ghimpu.
