Vasilescu: BNR vrea Legea dării în plată și mâine, dar trebuie rescrisă și gândită complex!

 
Adrian Vasilescu: BNR nu poate să îl demită pe Bogdan Olteanu. Numirea a făcut-o Parlamentul
Adrian Vasilescu: BNR nu poate să îl demită pe Bogdan Olteanu. Numirea a făcut-o Parlamentul

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat, joi seară, în cadrul emisiunii "Jocuri de Putere", că Banca Națională își dorește Legea dării în plată, însă actuala formă în care se prezintă proiectul de lege trebuie schimbată, în condițiile în care "sunt lucruri care se bat cap în cap și care nu sunt bine explicate". În acest sens, Vasilescu a subliniat că legea trebuie să fie pentru "acei oameni care nu pot să își plătească creditele".

"BNR nu este atât de mult preocupată de cei 400.000 (n.r - care au luat credite pentru casă) pentru că cei 400.000 nu vor fi nebuni să își dea casele și să stea în stradă. Problema lor e alta: cei care nu pot să plătească și cu ei se poate rezolva. BNR e preocupată de viitor pentru că o lege a dării în plată care ar veni să întoarcă, să încalce alte legi și să impună ea prevederi abuzive, asta ar închide izvorul de credite (...) BNR vrea această lege, dar o vrea în felul următor - și mâine dacă poate să fie - această lege trebuie să se refere pentru o categorie foarte limpede: acei oameni care nu pot să își plătească creditele, care nu pot, nu că nu vor. Aici e problema", a declarat Adrian Vasilescu.

În ceea ce privește hibele Legii dării în plată, Vasilescu a punctat că proiectul nu conține nicio definiție și produce mari confuzii.

"Filosofia legii trebuie schimbată. În lege vorbim de 'bun imobil' - trebuie să fie o definiție a bunului imobil, la ce se referă. Chiar dacă se referă la terenuri, dar să nominalizeze, să definească. Dacă terenul e garanție, să spună ce fel de teren. Mergem mai departe. Spune 'bun imobil ipotecat în favoarea creditorului' (...) La art. 4 'bunul oferit în plată este bun imobil ipotecat în favoarea creditorului, în vederea garantării executării obligațiilor asumate prin contractul de credit'. Deci abia acum, și într-un articol secundar, vine și spune că e 'un bun imobil în vederea garantării executării obligațiilor asumate prin contractul de credit'. Am văzut că sunt lucruri care se bat cap în cap și care nu sunt bine explicate. Dacă legea spune că se referă la trecut. Bun, aici e Directiva 17 (n.r - Directiva Europeană 2014/17/UE). Spune așa: 'statele membre nu ar trebui să împiedice părțile la un contract de credit să convină că transferul garanției pentru creditor e suficient pentru a rambursa creditul'", a explicat consilierul guvernatorului BNR.

În acest context, Vasilescu a punctat că legea trebuie să stabilească cui i se adresează.  În viziunea sa, chestiunea cea mai complicată și mai gravă este următoarea:

"Scrie: 'prezenta lege va conduce la reintroducerea rapidă a imobilului în circuitul civil'. Asta înseamnă că oamenii vor da casele și casele respective vor fi reintroduse, adică la vânzare, și dacă vor fi mai multe case la vânzare, se vor ieftini. Ce spun autorii legii: 'nu am făcut această lege ca oamenii să își dea casa, această lege nu e o lege a autoevacuării, am făcut-o ca să obligăm băncile să treacă la negocieri cu oamenii'. Păi dacă spui aici (n.r - citatul de mai sus) înseamnă că ai făcut-o ca oamenii să dea casele". 

"Aici apare o altă problemă, o spune și Comisia Europeană și președintele României, și forurile de avizare: riscul moral, hazardul moral. Ăsta e un pericol. Ce înseamnă: o situație neprevăzută, care s-ar putea crea în viitor. Să zicem că 3.000 dau casa, diferența până la 400.000 (n.r - cei care au luat credite pentru casă) s-ar putea să apară foarte mulți cu ideea că 'ia să nu mai plătesc. Tocmai din cauza asta Banca Centrală dorește și a solicitat Parlamentului să scoată 'Prima Casă' din această lege pentru că 'Prima Casă', în primul rând, a contribuit la creșterea creditării. Suntem într-un moment bun. Creditele au crescut în lei cu 35%, anul trecut. A scăzut dobânda. Oamenii pot deja să își ia credite. De ce să stricăm tot sistemul ăsta?", a adăugat Vasilescu.  

Consilierul guvernatorului BNR consideră că Parlamentul ar trebui să angajeze experți în vederea redactării legilor, în contextul în care multe dintre ele sunt 'încâlcite'.

"Ar trebui ca această lege (n.r - Legea dării în plată) să fie rescrisă și gândită complex de psihologi, de filosofi, macroeconomiști. Parlamentarii nu au experți? Și parlamentarii trebuie să pună mâna în buzunar, să își angajeze 'stiliști'. Legile sunt încâlcite (...) Nu este vorba numai de plafon, legea asta trebuie să fie în concordanță cu legile acestei țări", a mai afirmat Vasilescu. 

"Există o directivă europeană care cere expres: umanizați piața creditelor!"

Potrivit acestuia, Directiva Europeană 2014/17/UE cere statelor membre să scoată un pachet de legi până în martie 2016, care să ducă la 'umanizarea pieței creditelor'.

"Au fost voci care au zis că o asemenea lege e necesară, dar mai mutlt decât atât. Chiar dacă BNR ar crede altfel, există o directivă europeană foarte limpede, în această privință, care cere expres către toate statele UE: 'umanizați piața creditelor!' (...) să scoată nu o lege, ci un pachet de legi până în martie 2016. Unde e pachetul de legi care să treacă la umanziarea pieței creditelor, la apărarea consumatorului? Nu e pachetul de legi (...) Această lege (n.r - a dării în plată) deja e întoarsă la nivelul de proiect, pentru că tot în stadiul de proiect e, iar cerința e nu o lege, ci un pachet de legi pentru că legea l-ar sancționa pe bancher. Directiva nu îl sancționează", a detaliat Vasilescu.

"În Europa nu funcționează nicăieri cu sistemul ăsta 'privind inapoi'"

În ceea ce privește țările în care funcționează Legea dării în plată, Vasilescu a explicat că în SUA este în vigoare de 100 de ani, dar în câteva state, iar în Europa, "nu fucționează nicăieri cu sistemul ăsta privind înapoi", cea din Spania primind, de altfel, numeroase critici. 

"În SUA funcționeză de 100 de ani, dar funcționează în câteva state. Pe de altă parte, acum 100 de ani, când a fost adoptată această lege în America, ea nu era retroactivă. Ea a devenit la aplicare retroactivă pe măsură ce s-au semnat contracte în baza acestei legi (...) În Europa nu funcționează nicăieri cu sistemul ăsta privind înapoi. În Spania există o lege, dar o lege cam încâlcită și sunt multe critici. În Lituania sunt două tipuri de contracte cu legea dării în plată și cu legea obișnuită. Vrei să semnezi, banca îți pune alternative", a mai declarat Vasilescu.





Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?