Unica rezervație de bujori de stepă din Europa, în pericol din cauza gândacului păros

"Avem un necaz foarte mare, pentru că zona Valea Botei Mari și pădurea Botei din apropierea rezervației este invadată începând din anul 2009 de gândacul păros al florilor. Am chemat specialiști de la Târgu Mureș, de la Brașov, de la Cluj Napoca, toți au luat probe, inclusiv noi am luat probe, am încercat să stropim bujorii când sunt invadați de gândacul păros al florilor însă nici un insecticid nu și-a făcut efectul, nu i-a distrus (...) Nu s-a găsit antidotul pentru a se putea distruge și acesta este un semnal extraordinar. Și pentru zonă, și pentru rezervație. Gândacul a ajuns și în comuna Zau. Este un pericol mare pentru că acesta încearcă să intre chiar în boboc, în floare, pentru a mânca polenul și o distruge. Am semnalat și ne e frică să nu pierdem bujorul de stepă", a declarat pentru AGERPRES Octavian Călugăr, custodele rezervației.

El a spus că pentru a diminua numărul gândacilor a trecut la recoltarea acestora manual și închiderea lor în flacoane de plastic, astfel încât să îi ucidă prin sufocare, însă munca este extrem de grea fiind vorba despre o suprafață de 3,5 hectare și peste 50.000 de plante.

"Singura modalitate de a putea scăpa de ei, în rezervație vorbesc, este recoltatul manual al gândacului. Îi recoltez în PET-uri, am fost ajutat și de copiii de la Școala Generală din Zau de Câmpie. Reușim să strângem în 3-4 ore în rezervația de jos, ne mutăm în rezervația de sus. Iar 3-4 ore, dar el vine din nou și invadează florile de bujor, dar nu numai, ci toate florile din rezervație, din pădurea din vecinătate", a afirmat Octavian Călugăr.

Șeful Unității Fitosanitare Mureș, Marian Pogăcian, a declarat marți pentru AGERPRES că s-a deplasat la Zau de Câmpie și anul trecut și în urmă cu doi ani, pentru a vedea problemele pe care le provoacă gândacul păros acestei rezervații și că îngrijorător este faptul că de la an la an atacul acestei insecte este tot mai puternic.

"Mă deranjează prezența acestui gândac în rezervația de la Zau pentru că efectiv necontrolându-l poate să ducă, încet-încet, chiar la compromiterea acestei rezervații. Custodele de acolo trebuie să hotărască dacă dorește să execute tratament chimic sau preferă să adune gândacii, deși este o muncă titanică să aduni un număr așa de mare de dăunători. Ce este îngrijorător, se pare că de la an la an atacul este tot mai puternic și s-ar putea să ajungem în situația să nu avem altă posibilitate decât un tratament chimic (...) Dacă se va încălzi clima, sunt convins că vor fi probleme tot mai mari cu acest dăunător. Problema nu se pune neapărat la bujorul de stepă, care e pe o suprafață mică, ci la cultura de rapiță, la care, deși este destul de recentă al noi în județ, suprafețele cresc foarte rapid. Acest dăunător este extrem, extrem de greu de combătut. Nu am găsit în literatura de specialitate niciun tratament cu produse care să fie selective la albine (...) Căutăm să găsim soluții la diferitele probleme care apar, inclusiv aceasta, și am încercat mai multe variante cu produse care au selectivitate față de albine", a susținut Marian Pogăcian.
El a spus că specialiștii au luat în calcul acest dăunător pentru că este "convins că va face probleme tot mai mari", atât în Rezervația de Bujori de Stepă de la Zau, cât și în culturile de rapiță.

"Este un gândac mare, în lungime de 6-8 mm, adulții ajung și la 12 mm. Este unul destul de mare și din această cauză este și dificil de combătut. Atacă de obicei florile unde distrug staminele și pistilul și din această cauză florile atacate nu mai leagă (florile avortează și nu mai apar, distrug planta). Gândacul este răspândit în toată țara, nu este ceva neobișnuit, însă frecvența mai mare este în zonele de stepă și de silvostepă, în zona de câmpie și luncile râurilor (...) În acest an, din cauza unei ierni mai puțin friguroase și a unei primăveri timpurii dăunătorii apar. Este o vorbă: 'când se încălzește clima, vine cu goange', adică vine cu gândaci, cu dăunători, iar ploile vin cu boli în special", a afirmat inginerul Pogăcian.

Potrivit acestuia, gândacul păros are o singură generație pe an, iernează sub formă de ou, în primăvară apar larvele care se hrănesc cu rădăcinile plantelor, iar ca adulți mănâncă florile din plantele spontane, precum și florile bujorilor de stepă. Gândacul apare de regulă la mijlocul lunii aprilie, mijlocul lunii mai. Anul acesta a apărut mai repede, este periculos pentru culturile care înfloresc în această perioadă, în special pentru rapiță, dar și pentru flora spontană și pentru tot ce are floare la această dată.

Specialiștii cred că fiind destul de mare și secretând niște substanțe lipicioase, gândacul păros ar putea avea și un dușman natural, însă s-ar putea să mai dureze un timp până va apărea acesta, iar din acest motiv intervenția omului este necesară. Până atunci, specialiștii recomandă aplicarea unui tratament chimic pe bază de insecticide Calypso, Biscaya în combinație cu Mavrik, astfel încât albinele să fie protejate.

"Recomand Calypso sau Biscaya, un produs sistemic care intră în plantă, cu un piretroid cum este Mavrik, care paralizează gândacii. Această combinație a dat până în prezent cele mai bune rezultate", a spus Marian Pogăcian.
Rezervația Botanică de la Zau de Câmpie care adăpostește bujorii de stepă, denumiți științific Paeonia Tenuifolia, este considerată a fi unicul loc din România și din interiorul arcului carpatic unde crește această floare și este situată pe cel mai înalt loc din lume la care această plantă s-a adaptat, adică la peste 450 de metri.

Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie au înflorit în acest an mai devreme cu trei săptămâni și, de regulă, rămân înfloriți doar șapte zile, au o înălțime de 10 până la 30 centimetri și au florile de culoarea roșu aprins.