Haosul fiscal, "peticit" la ceas de noapte la Ministerul de Finanțe. Un nou proiect de OUG

Ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici anunță că a găsit soluţia pentru problemele apărute ca urmare a trecerii contribuţiilor sociale la angajați. Potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă publicat marţi seară pe site-ul Ministerului de Finanţe, statul suportă o parte din contribuțiile de sănătate pentru 4 categorii de salariați dacă angajatorii cresc salariile brute cu 20%.



Ce au în comun programatorii, angajații cu activităţi de cercetare-dezvoltare, persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat și angajații unor firme care desfăşoară activităţi sezoniere? Aparent nimic, dar toți se regăsesc în ultima încercare disperată a Ministerului de Finanțe de a rezolva problemele create de "revoluția fiscală."

Ingineria fiscală pe o care o propun Finanțele este extrem de complicată și depinde de angajamentul companiilor că vor majora venitul salarial brut al angajaților sus-menționați cu cel puţin 20% faţă de nivelul din luna decembrie 2017.

Bugetul de stat va suporta o parte din contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de către patru categorii de persoane fizice, printre care se numără cei care realizează activităţi de creare de programe pentru calculator sau activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, însă numai dacă angajatorul acestora majorează venitul salarial brut cu cel puţin 20% faţă de nivelul din luna decembrie 2017, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă publicat marţi seară de Ministerul Finanţelor Publice.

Celelalte două categorii de persoane fizice care ar putea beneficia de prevederile actului normativ sunt persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă, încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere.

Măsura se va aplica inclusiv persoanelor din cele patru categorii pentru care se modifică raportul de muncă, respectiv detaşare, suspendare sau încetare, precum şi pentru angajaţii ai căror angajatori se află în stare de insolvenţă.

Soluție improvizată pentru un an de zile

Ordonanţa Ministerului de Finanţe ar urma să soluţioneze problemele pentru aceste categorii profesionale, pentru un an de zile, prin deduceri suportate din bugetul de stat.

„Soluţia găsită pentru acei angajatori care au asigurat majorarea salariilor pentru angajaţi cu cel puţin 20%. Ne raportam clar la decembrie 2017. Nimeni nu are de pierdut faţa de luna decembrie 2017. Angajatorii reţin la sursă, dar să spunem parţial. A doua chestiune: Angajatorul declară ca obligaţie de plată, în acel formular 112, doar suma reţinută efectiv de la angajat. Al treilea pas: Diferenţa de CASS datorat de angajat este calculată de angajator şi evidenţiată distinct, în acel formular 112, ca sumă dedusă, iar suma aceasta dedusă, diferenţa între ce transferă angajatorul către angajat şi cât ar trebui să primească el, ca să nu aibă diferenţă faţă de decembrie 2017, este suportată de către bugetul de stat, fiind transferat în mod automat la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. (...) Pentru un an de zile, lucrurile sunt soluţionate. (...) Ordonanţa prevede şi de la 1 ianuarie până la intrarea în vigoare a acestei ordonanţe, angajatorii (în cazul celor patru categorii menționate mai devreme) pot să depună declaraţii rectificative şi niciun angajat nu are de pierdut”, a precizat ministrul finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, la un post TV.

Prin urmare, soluția, în linii mari, este ca pentru luna ianuarie angajatorii să compenseze, pentru ca apoi să primească diferența de la stat.

Angajatorii se leagă la cap cu calcule sofisticate

"Măsura este condiţionată de efectuarea de către angajator a transferului sarcinii fiscale a contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, ca urmare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2017, respectiv efectuează majorarea venitului salarial brut cu cel puţin 20% faţă de nivelul din luna decembrie 2017 pentru angajaţii beneficiari ai acestei măsuri.
Pentru aceste persoane, al căror venit salarial brut este majorat cu cel puţin 20% faţă de nivelul din luna decembrie 2017, angajatorii determină nivelul contribuţiei de asigurări sociale şi al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, datorate potrivit prevederilor Codului fiscal, prin aplicarea cotelor de 25% şi, respectiv 10% la venitul brut majorat", se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Potrivit sursei citate, contribuţia de asigurări sociale (CAS) datorată se reţine integral în timp ce contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) se reţine parţial, în raport cu CASS datorată, astfel încât venitul salarial net obţinut pentru luna decembrie 2017 să fie menţinut şi pentru anul 2018.

Venitul salarial brut din luna decembrie 2017, în funcţie de care se determină venitul brut pentru care se aplică suportarea de la bugetul de stat a unei părţi din CASS datorată, este format din salariul de încadrare şi elementele de natura veniturilor salariale care se acordă în fiecare lună, conform contractului individual de muncă, valabil în luna decembrie 2017, care constituie bază de calcul al contribuţiilor sociale obligatorii.

CASS reţinută din venitul brut al lunii curente de către angajator se determină ca diferenţă între venitul brut şi contribuţia de pensii (CAS) şi venitul salarial net la 31 decembrie 2017.

Suma reprezentând diferenţa pozitivă dintre CASS datorată şi calculată potrivit prevederilor Codului fiscal şi CASS reţinută potrivit proiectului de act normativ se stabileşte de către angajator şi se evidenţiază distinct ca sumă dedusă în Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (Declaraţia formular 112).

În cazul majorărilor salariale cu mai mult de 20% faţă de nivelul salariului brut din decembrie 2017, diferenţa dintre CASS datorată şi CASS reţinută scade degresiv până la zero, cu cât majorarea este mai mare. În cazul în care CASS reţinută este egală cu CASS datorată, proiectul de act normativ nu produce efecte pentru că, într-o astfel de situaţie, angajatorul asigură prin efort propriu un venit net cel puţin egal cu cel din decembrie 2017, caz în care nu se mai justifică susţinerea de la bugetul de stat a angajaţilor respectivi precizează iniţiatorii documentului.

Exemplu de calcul

Pe de altă parte, în cazul majorărilor salariale cu mai puţin de 20% faţă de nivelul din decembrie 2017, diferenţa dintre CASS datorată şi CASS reţinută ar creşte progresiv, iar diferenţa de CASS alocată de la bugetul de stat nu mai este suficientă pentru asigurarea venitului net din decembrie 2017. "Într-o astfel de ipoteză, în care angajatorul nu efectuează transferul contribuţiilor sociale la angajaţi, concomitent cu asigurarea unei creşteri a salariului brut in 2018 cu cel puţin 20% care să asigure menţinerea salariului net la nivelul anului 2017, sumele alocate de la bugetul de stat ar trebui să acopere şi partea de contribuţii pe care angajatorul nu a transferat-o, fapt ce conduce la un efort financiar din partea statului mai mare, fără ca acesta să fie însoţit de un comportament corect din partea angajatorilor", subliniază documentul.

Acesta prezintă şi un exemplu de calcul pornind de la un venit brut de 10.000 de lei realizat în decembrie 2017 care, în urma majorării cu 20%, devine 12.000 lei în 2018. În acest caz, contribuţiile sociale datorate se cifrează la 4.200 de lei (3.000 lei contribuţia de pensii - 25% şi 1.200 de lei contribuţia de sănătate de 10%). Contribuţia de sănătate reţinută va fi de 650 de lei sumă obţinută prin scăderea, din venitul brut aferent anului 2018 (12.000 lei) a contribuţiei de pensii (3.000 lei) şi a venitului net la nivelul lunii decembrie a anului trecut (8.350 lei). Pentru a se ajunge la nivelul de contribuţie de sănătate datorată, de 1.200 lei, statul va suporta practic suma de 550 lei.

Alte subiecte pe Realitatea.net



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?