Un climatolog de renume mondial trage un semnal de alarmă: "Timpul nu joacă în favoarea noastră"

Germanul Hans Joachim Schellnhuber, climatolog de renume mondial și creator al conceptului de limitare a creșterii temperaturii globale sub pragul de 2°C, a dezvăluit într-un interviu că, deși se simte uneori cuprins de disperare (din cauza evoluției nefaste a climei, n.r.), vrea din toate puterile să creadă că tinerii și instinctul uman vor ieși în cele din urmă învingători în urma acestei încălziri planetare fără precedent.



Expertul german, directorul Institute for Climate Impact Research din Postdam, este prezent la Bonn unde se desfășoară cea de-a 23-a conferință pentru climă organizată de ONU (COP23). El a participat și la prima ediție a acestei serii de conferințe, COP1, ce a avut loc la Berlin în 1995. În 20 de ani, cercetătorul german a asistat la apariția unei mișcări de mobilizare pe plan internațional, dar și la intensificarea dereglărilor climatice, scrie Agerpres.

Sunt cuprins de disperare 

"Timpul nu joacă în favoarea noastră", a subliniat el. "Uneori, sunt cuprins de disperare. Te trezești de dimineață și te simți cu adevărat deprimat. Apoi, îți deschizi computerul, citești știrile și găsești ceva care își redă speranța. Atât timp cât există speranță, este responsabilitatea noastră să explicăm încă o dată și încă o dată", a spus Hans Joachim Schellnhuber, citat miercuri de AFP.

La COP23, cercetătorul a venit pentru a prezenta cele mai recente studii în acest domeniu și pentru a-și îndemna țara natală, copreședinte al evenimentului alături de Fiji, să renunțe la cărbune, considerat cea mai nocivă sursă de energie pentru atmosferă.

Comunitatea internațională și-a fixat la Paris în 2015 obiectivul de a menține sub pragul de 2°C încălzirea climei în raport cu valoarea temperaturii medii din epoca pre-industrială. Nerespectarea acestui prag ar genera impacturi ireversibile asupra climei.

Hans Joachim Schellnhuber a conceput această estimare de 2°C, o valoare concretă, pe baza căreia pot fi create cu ușurință o serie de politici pragmatice în domeniul climei.

Cercetătorul german, în vârstă de 67 de ani, a evidențiat amploarea crizei din 2008, identificând existența unor "puncte de basculare" — modificări bruște, care se produc după atingerea unui anumit prag de temperatură.

"Momentul meu a fost acela când am înțeles că mașinăria planetară — musoni, circulația oceanică, ecosisteme — nu funcționa într-o manieră liniară: există numeroase puncte fără întoarcere", a explicat savantul german.

"Să luăm exemplul Antarcticii. Dacă bariera de gheață este distrusă, gheața ajunge în mare. E ca și cum ai scoate dopul unei sticle. În Antarctica există probabil 30 de astfel de 'sticle', iar noi suntem pe cale să le deschidem una după alta", a adăugat el.

Pașaport pentru refugiați

Va putea fi respectat pragul de 2°C în contextul în care emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească?

"Deși provocarea este uriașă, eu cred că da, dacă vom face tot ce ne stă în putere. (Un studiu recent) arată că putem reduce cu o treime emisiile de gaze administrând mai bine pădurile și agricultura", a răsouns expertul german.

Însă pentru ca temperatura globală să înregistreze o creștere de sub 1,5°C, revendicare a micilor state insulare care au semnat Acordul de la Paris, "va trebui să se recurgă la acțiuni riscante, care ar putea să ucidă pacientul, în loc să îl salveze". Pe de altă parte, ''e scandalos să vezi cum dispar națiuni întregi", a spus profesorul Schellnhuber, care a venit la COP23 pentru a promova o idee nouă.

"Am putea să ne asigurăm că în cazul în care insulele trebuie să fie evacuate, țările lumii vor avea obligația de a primi cetățenii din acele state. Acest lucru a existat în anii 1920 sub forma 'Pașaportului Nansen', acordat apatrizilor, ce era recunoscut de 52 de state. Marc Chagall a primit unul. Acea decizie a îmbogățit cultura franceză!", a explicat profesorul german.

După părerea lui, omenirea va acționa în cele din urmă cu o mai mare fermitate în lupta pe care o duce împotriva încălzirii globale.

"Este teoria mea despre 'Cei 3 D': dezastre, descoperiri, decență. Oamenii se vor teme, pentru că dezastre naturale se vor profila la orizont. Și vor exista descoperiri, cum este cazul în prezent al revoluției fotovoltaice, dar și altele, precum lemnul 'high-tech' pentru a înlocui cimentul, mare furnizor de gaze cu efect de seră", a adăugat același cercetător. "În cele din urmă, decența, instinctul uman elementar: noi nu dorim sfârșitul Insulelor Marshall, nu vrem să ne ucidem urmașii!", a mai spus profesorul Schellnhuber.

După Al Doilea Război Mondial, "am ales rău modelul pentru a duce o viață fericită: confort, consum... Însă acest mod de viață nu ne face mai fericiți", a subliniat expertul german, membru al Academiei pontificale de științe, care a prezentat în 2015, la Roma, enciclica papală "Laudatio si", un document despre mediul înconjurător.

"Speranța mea este că tinerii își vor dori să spargă acest model. Fiul meu are nouă ani. Sunt sigur că peste 15 ani el nu se va ruga la Dumnezeul creșterii PIB-ului! Cred că putem să sperăm că următoarele generații, pentru care încercăm să conservăm clima, vor contribui la rândul lor la salvarea acesteia".

Articole recomandate


Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?