Estonia a acuzat la acea dată Rusia pentru atac, dar Moscova a negat orice implicare. Incidentul a determinat NATO, din care Estonia face parte, să îşi revizuiască pregătirea pentru a face faţă atacurilor informatice.
Konstantin Goloskokov, activist în organizaţia de tineret pro-Kremlin Naşi şi consilier al unui parlamentar apropiat puterii, a declarat că a organizat o reţea de simpatizanţi care au bombardat site-urile estone cu solicitări electronice, provocând căderea acestora. Acţiunea a fost un protest pentru mutarea unui monument al Armatei Roşii din centrul Tallinnului. Mutarea monumentului, în 2007, a generat două nopţi de revolte ale protestatarilor rusofoni.
"Nu am fost implicat în niciun cyber-atac. Ceea ce am făcut eu şi prietenii mei nu a fost un atac, a fost un act de nesupunere civilă absolut legal", a declarat tânărul de 22 de ani. "Scopul a fost să protestăm faţă de politica de Apartheid moderat pe care a dus-o puterea estonă mulţi ani şi al cărei apogeu a fost mutarea monumentului soldaţilor din Tallinn".
"Am făcut solicitări multiple acestor site-uri", a spus el. "Faptul că nu au rezistat este, propriu-zis, vina celor care nu le-au echipat cum trebuie din punct de vedere tehnic", a spus el.
Activistul a mai spus că iniţiativa atacului i-a aparţinut şi nu a primit ajutor nici partea Naşi, nici partea oficialilor ruşi.
Înfiinţarea Naşi a fost ideea oficialilor de la Kremlin, iar activiştii grupării au fost primiţi în audienţe la fostul premier Vladimir Putin, în prezent premier. Fostul lider Naşi este în prezent şeful unei agenţii guvernamentale. Naşi organizează frecvent proteste la ambasadele statelor occidentale cu care Kremlinul este în dezacord, iar activiştii săi pichetează reuniunile partidelor de opoziţie.
Kristina Potupcik, purtătoarea de cuvânt a organizaţiei, a declarat că Naşi nu are nicio legătură cu atacurile comise asupra site-urilor estone. "Dacă s-a întâmplat ceva, a fost iniţiativa personală a lui Konstantin Goloskokov", a spus ea.
Rusia afirmă că Estonia discriminează minoritatea rusofonă din această ţară şi acuză Uniunea Europeană că ignoră acest lucru.
Decizia de a muta monumentul consacrat Armatei Roşii de la Tallinn a fost privită la Moscova drept o sfidare deliberată a sacrificiilor făcute de Uniunea Sovietică pentru a elibera estul Europei de ocupaţia germană în al Doilea Război Mondial. Dar estonii, ca mulţi alţi est-europeni, spun că regimul nazist a fost înlocuit de decenii de represiune sovietică brutală, care s-a încheiat doar odată cu căderea Zidului Berlinului.
