Parlamentul de la Kiev a respins marți moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Arseni Iațeniuk, deși președintele Petro Poroșenko i-a cerut demisia acestuia din urmă, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.
Pentru demiterea executivului moțiunea trebuia să fie votată de cel puțin 226 de parlamentari, dar numai 194 au votat pentru, în pofida apelurilor venite chiar din interiorul coaliției guvernamentale pentru desemnarea unui nou premier care să conducă un guvern alcătuit din tehnocrați.
Moțiunea a fost depusă după ce președintele Poroșenko a cerut în aceeași zi demisia lui Iațeniuk și pe cea a procurorului general, Viktor Șokin, ambii criticați intens pentru întârzierile în aplicarea reformelor și pentru măsurile insuficiente de combatere a corupției. Procurorul general și-a depus între timp demisia.
Partidul Iuliei Timoșenko părăsește coaliția
Respingerea moțiunii a avut deja un efect. Partidul Batkivșcina (Patria) al fostului premier Iulia Timoșenko a decis miercuri să se retragă din coaliția de la putere la Kiev.
Grupul parlamentar al formațiunii Batkivșcina 'a luat singura decizie posibilă în această situație: retragerea din coaliție', a declarat Iulia Timoșenko pe pagina sa de Facebook, făcând apel și la alte forțe politice să-i urmeze exemplul.
'Putem vedea că alianța proeuropeană în parlament nu mai există. Ceea ce a existat mereu a fost o coaliție opacă (...) a clanurilor oligarhice, care a format guvernul și a condus țara', mai spune Timoșenko, potrivit unui comunicat al partidului său.
Reforma bate pasul pe loc, SUA avertizează
Scandalul politic vine pe fondul criticilor interne și internaționale la adresa incapacității guvernului de a implementa reforma și de a lupta cu corupția.
Guvernul a primit o lovitură puternică prin demisia anunțată de ministrul Economiei. Lituanianul Aivaras Abromavicius, personaj central al luptei anticorupție, văzut de Occident ca un reformist, a demisionat la începutul lunii denunțând în același timp blocarea reformelor.
El a făcut acuzații la adresa grupurilor de unterese, numind inclusiv un apropiat al președintelui Poroșenko.
Vicepreședintele american, Joe Biden, a îndemnat vineri Ucraina să demareze "rapid" reformele necesare pentru a lupta împotriva corupției din această țară pe care Fondul Monetar Internațional (FMI) o amenință că îi va suspenda ajutorul financiar, scrie AFP.
Cu prilejul unei discuții telefonice, Joe Biden și președintele ucrainean, Petro Poroșenko, au subliniat "importanța unității în rândul forțelor politice ucrainene pentru a adopta rapid reforme care să răspundă angajamentelor asumate cu FMI, în special măsurile anticorupție", potrivit unui comunicat al Casei Albe.
Un conflict fără sfârșit
În acest timp, luptele din estul țării au devenit tot mai frecvente, semn al reîncălzirii conflictului.
Trei soldați ucraineni au fost uciși și alți șapte răniți în ultimele 24 de ore în estul Ucrainei, au anunțat marți autoritățile ucrainene, care și-au exprimat regretul față de agravarea situației în această zonă, transmite AFP.
'Trei dintre soldații noștri au fost uciși, alți șapte răniți în lupte. Situația pe linia frontului s-a agravat considerabil', cu 79 de tiruri — dintre care 26 cu ajutorul armamentului greu — lansate de rebelii proruși contra pozițiilor armatei ucrainene, a anunțat un purtător de cuvânt militar ucrainean, Oleksandr Motuzianik.
La rândul lor, rebelii proruși au acuzat forțele guvernamentale ucrainene că și-au intensificat tirurile asupra mai multor localități din teritoriul separatist, fără a preciza numărul victimelor.
Conflictul armat ce opune armata ucraineană și separatiștii proruși, susținuți militar de Rusia potrivit Kievului și Occidentului, s-a soldat cu peste 9.000 de morți de la începerea crizei, în urmă cu doi ani.
De la instaurarea încetării focului în luna septembrie, luptele în estul Ucrainei s-au redus treptat în intensitate, deși confruntări între armata ucraineană și rebelii proruși au loc sporadic. Negocierile de pace au rămas totuși într-un punct mort de mai multe luni.
