Traficanți de migranți, trimiși în judecată de DIICOT. Gruparea acționa în toată Europa

 

Procurorii Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au destructurat un grup infracțional din care făceau parte 16 persoane trimise în judecată sub aspectul săvărșirii infracțiunilor de trafic de migranți și, respectiv, constituire a unui grup infracțional.

Ergin Mehmet, Mocanu Ion, Akdeniz Rasit, Dabanli Gokhan, Fide Arif, Rusu Ștefan, Gafar Ervin au fost trimiși în judecată de oamenii legii pentru săvârşirea infracţiunilor de  trafic de migranţi, tentativă la trafic de migranţi şi constituire a unui grup infracțional organizat.

Procurorii au mai dispus trimiterea în judecată și pentru Zeytun Mehmet Nuri, Korkmaz Ismail, Pak Tahir, Demirdogan Tuncay, Dogan Omer, Demir Tarik, Dokuzluoglu Ilhan, Salim Zilfo, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de migranți şi constituire a unui grup infracțional organizat, şi Saracoglu Murat  pentru săvârşirea infracţiunilor de  nerespectarea regimului armelor și munițiilor, trafic de migranți, contrabandă calificată şi constituire a unui grup infracțional organizat.

Astfel, potrivit DIICOT, în perioada ianuarie – aprilie 2015, pe teritoriul României, şi-a  desfăşurat activitatea un grup infracţional organizat care a efectuat transporturi clandestine de migranţi, cu precădere sirieni și irakieni.

Având ca principal mod de operare introducerea ilegală a migranţilor, prin frontiera de sud a țării, inculpații utilizau mijloace de transport persoane sau marfă, dar și o ambarcațiune de dimensiuni medii cu care au realizat traversarea frauduloasă a frontierei maritime a Mării Negre, iar ulterior scoaterea lor frauduloasă prin traversarea frontierei româno-ungare la bordul unor autotrenuri.

S-a stabilit faptul că grupul infracţional avea o organizare extrem de complexă, acționând concertat pe trei paliere aflate într-o permanentă legătură infracțională.

Astfel, un prim palier era format din organizatorii turci care acţionau pe teritoriul Turciei și Bulgariei, în scopul racolării şi coordonării transporturilor de migranţi pe ruta Turcia-Bulgaria-România - statele de destinație din Spațiul Schengen, având rolul de lideri ai grupării.

Coordonatorii grupării se ocupau într-o primă fază de racolarea și transportul transfugilor din Siria sau Irak către Turcia, formând grupuri consistente de migranţi atât la Istanbul, cât şi în Bulgaria, iar ulterior de traficarea acestora în state precum Austria, Germania, Franța, Italia, Norvegia, Finlanda, Suedia.

Cel de-al doilea palier era constituit din organizatorii segmentului local al rețelei care acționa pe teritoriul României, aparent sub forma unor celule distincte, dar care interacționau între ele permanent sub coordonarea liderilor aflați pe teritoriul Turciei și Bulgariei. Aceștia aveau rolul de a prelua transfugii intrați ilegal în România, de a le asigura cazarea temporară, iar ulterior îmbarcarea în mijloacele de transport trimise de către organizatorii turci ai rețelei.

Un ultim palier era format din transportatorii turci ai rețelei racolați de către organizatorii din Turcia și Bulgaria și trimiși în vederea preluării și îmbarcării grupurilor de transfugi predate de membrii segmentului local al grupării.

Aceștia au intrat și au menținut permanent contactul cu membrii grupării aflați pe teritoriul României, din momentul plecării din Turcia, până în momentul ajungerii la destinație a transfugilor transportați în mod clandestin.

S-a reţinut că după ce migranţii intrați în mod fraudulos din Siria și Irak în Turcia ajungeau în Istanbul, în funcție de destinația vizată, se stabilea prețul ce trebuia plătit pentru fiecare segment al drumului, transportatorii care urmau să asigure deplasarea clandestină a acestora până în țările de tranzit, inclusiv România, iar ulterior traficanții din Turcia, stabileau rutele urmate de transfugi, contactând în acest sens pe membrii palierului infracțional care acționau în România.

Autotrenurile utilizate în scopul traficării migranţilor erau, în general, uzate din punct de vedere tehnic, marfa fiind folosită doar ca mijloc de disimulare a transfugilor, uneori actele de transport însoțitoare ale mărfii atestând date nereale.

Modurile de operare variate utilizate, perseverența membrilor grupării în realizarea scopului infracțional, limbajul codificat folosit, sumele mari de bani încasate, aspecte stabilite cu ocazia monitorizării activităților infracționale a demonstrat gradul ridicat de specializare a acestei rețele de criminalitate organizată.

Gruparea a obținut profituri financiare substanțiale cu minim de investiții în condiții în care sumele percepute pentru traficarea unui singur migrant era de aproximativ 5.000 euro, iar conform probelor obținute în cauză a rezultat faptul că, în perioada în perioada ianuarie – aprilie 2015, membrii rețelei au realizat traficarea unui număr de aproximativ 150 migranţi.

Dosarul a fost  înaintat spre competentă soluţionare  Tribunalului Bucureşti.



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?