Toader: Ministerul Justiţiei a preluat preşedinţia Consiliului JAI. Priorităţile anunţate

 
Toader: Ministerul Justiţiei a preluat preşedinţia Consiliului JAI. Priorităţile anunţate
Toader: Ministerul Justiţiei a preluat preşedinţia Consiliului JAI. Priorităţile anunţate

Ministerul Justiţiei a preluat preşedinţia Consiliului JAI / Justiţie şi Afaceri Interne, a anunţat, pe Facebook, ministrul Tudorel Toader, precizând că numirea procurorului-şef european se află printre priorităţile României.



În perioada 6-7 decembrie 2018, ministrul Justiţiei a participat, la Bruxelles, la ultima reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, sub egida preşedinţiei Austriei. Pe 7 decembrie 2019, la finalul Sesiunii Justiţie, Tudorel Toader anunţă că a preluat oficial Preşedinţia acestei formaţiuni, ce va fi exercitată de către România începând cu 1 ianuarie 2019.

"În cadrul acestei reuniuni, miniştrii de justiţie au adoptat abordarea generală cu privire la propunerea de directivă privind contractele de vânzări de bunuri, propunerea de reformare a Regulamentului Bruxelles II bis şi propunerea de Regulament privind ordinele europene de furnizare şi conservare a probelor electronice în materie penală. Pe agendă, s-au mai aflat informări privind stadiul operaţionalizării Parchetului European, pregătirea de către Comisia Europeană a mandatelor de negociere privind cel de-al doilea Protocol adiţional la Convenţia de la Budapesta privind criminalitatea informatică şi respectiv, un acord între UE şi SUA privind probele electronice în materie penală", transmite Toader, citat de mediafax.

Totodată, ministrul Justiţiei a participat la dejunul de lucru al miniştrilor justiţiei din Statele Membre, unde s-a abordat subiectul combaterii antisemitismului prin mijloace de drept penal şi a avut întrevederi cu doamna Vera Jourova, comisar pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, precum şi cu omologii săi din Austria, Luxemburg şi Croaţia.

"Fiind ultimul Consiliu JAI din mandatul Preşedinţiei austriece, viitoarea Preşedinţie a României la Consiliul UE a prezentat priorităţile sale în domeniul justiţiei pentru semestrul I al anului 2019, între care: avansarea negocierilor referitoare la propunerea de Regulament privind probele electronice în materie penală şi obţinerea abordării generale asupra propunerii de Directivă din acelaşi pachet legislativ; finalizarea dosarului privind Regulamentul Bruxelles II bis; numirea procurorului-şef european; consolidarea recunoaşterii reciproce în materie penală", anunţă ministrul.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este format din miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE. În general, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi totodată în privinţa drepturilor fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească, printre altele. Totuşi, nu toate statele membre ale UE au aceeaşi repartizare a sarcinilor între miniştri. Consiliul JAI este responsabil şi cu protecţia civilă.

Consiliul JAI se reuneşte, de regulă, o dată la trei luni.

Priorităţile enunţate de către ministrul justiţiei sunt:

• În planul justiţiei civile

- Obiectivul general este acela de a facilita viaţa cetăţenilor şi a mediului de afaceri prin consolidarea recunoaşterii reciproce şi executării deciziilor şi a hotărârilor în materia dreptului familiei şi în materie civilă şi comercială cu implicaţii transfrontaliere.
- Îmbunătăţirea cadrului juridic pentru a proteja mai bine interesele superioare ale copilului prin consolidarea normelor răspunderii părinteşti în cazurile transfrontaliere, precum şi a aspectelor civile ale răpirii internaţionale de minori (Bruxelles II bis reformare) prioritate a mandatului, prin care se urmăreşte atingerea unui acord politic cu privire la ansamblul propunerii pe perioada deţinerii Preşedinţiei.

- Aprofundarea cooperării judiciare în domeniul dreptului procesual civil internaţional prin intermediul următoarelor propuneri: legea aplicabilă efectelor faţă de terţi ale cesiunii de creanţă; modernizarea cadrului juridic cu privire la comunicarea documentelor şi obţinerea de probe (revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 şi a Regulamentului (CE) 1206/2001).

- Pe fondul evoluţiilor recente marcate de creşterea economică din Europa, de sporirea investiţiilor şi a posibilităţilor de ocupare a forţei de muncă pe piaţa unică, de prevenirea acumulării de credite neperformante şi reducerea barierelor în calea circulaţiei transfrontaliere a capitalurilor, este importantă garantarea faptului că întreprinderile viabile şi antreprenorii aflaţi în dificultate financiară au acces la proceduri eficiente de restructurare preventivă şi a doua şansă, asigurându-se o abordare echilibrată pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, debitorilor, angajaţilor şi societăţii în general. În acest sens, România va susţine ajungerea la un acord rapid între co-legiuitori cu privire la propunerea de directivă privind restructurarea.

- În domeniul dreptului contractelor, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va depune eforturi pentru parcurgerea etapei finale a negocierilor privind Propunerea de Directivă referitoare la vânzările de bunuri, precum şi privind propunerea de Directivă referitoare la contractele de furnizare de conţinut digital.

• În domeniul justiţiei penale

- Cele două propuneri legislative privind probele electronice vor reprezenta principalele priorităţi legislative în domeniul dreptului penal în mandatul Preşedinţiei române, avându-se în vedere obţinerea unui acord al celor doi co-legislatori înainte de încheierea legislaturii Parlamentului European. PRES RO îşi propune avansarea cât mai mult a negocierilor asupra propunerii de Regulament privind ordinele europene de furnizare şi conservare a probelor electronice în materie penală şi atingerea abordării generale asupra propunerii de Directivă privind stabilirea unui cadru juridic armonizat pentru desemnarea reprezentanţilor legali în scopul obţinerii probelor în procedurile penale.

- Operaţionalizarea deplină a Parchetului European (EPPO) în luna noiembrie 2020, cu resurse umane şi financiare adecvate, necesită parcurgerea mai multor etape în prima jumătate a anului 2019. În acest scop, Preşedinţia Română a Consiliului va urmări îndeaproape acest dosar, având ca obiectiv numirea procurorului-şef în primăvara anului 2019 şi instituirea Colegiului EPPO în cadrul calendarului prevăzut. În timpul PRES RO, obiectivul este ajungerea la un acord între PE şi CONS privind persoana care urmează a fi numită în funcţia de procuror-şef european şi demararea procedurilor de numire a procurorilor europeni.

- O prioritate majoră este aceea de a consolida încrederea reciprocă între autorităţile judiciare ale statelor membre pentru a îmbunătăţi aplicarea practică a instrumentelor de recunoaştere reciprocă, în special a Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI privind Mandatul European de Arestare şi procedurile de predare între statele membre şi a Deciziei-cadru a Consiliului 2008/909/JAI privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană. Obiectivul este acela de a se asigura un just echilibru între drepturile fundamentale şi recunoaşterea reciprocă, evitându-se impunitatea infractorilor.

- Îmbunătăţirea sinergiilor dintre Reţeaua Judiciară Europeană, Reţeaua punctelor de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, Reţeaua JIT, Reţeaua Judiciară Europeană privind Criminalitatea Informatică şi între aceste reţele şi Eurojust va reprezenta un obiectiv complementar, fiind vorba despre mecanisme importante pentru consolidarea şi facilitarea cooperării judiciare în materie penală.

• Priorităţi cu caracter orizontal

- Subsecvent adoptării Strategiei e-Justiţie 2019-2023 şi a Planului de acţiune aferent, PRES RO îşi propune demararea acţiunilor concrete pentru punerea în practică a măsurilor prevăzute în documentele strategice, susţinând astfel dezvoltarea şi promovarea e-justiţiei europene.
- Crearea unui cadru mai bun pentru protecţia avertizorilor de integritate. PRES RO va depune eforturi în vederea demarării şi finalizării trialogurilor în semestrul I al anului 2019, în actualul mandat al Parlamentului European.

• În acest context, a fost prezentată lista celor mai importante evenimente care se vor desfăşura pe perioada PRES RO:

I. Reuniunile ministeriale:
1. Reuniunea informală a miniştrilor JAI: 7-8 februarie 2019, Bucureşti;
2. Consiliul JAI: 7-8 martie 2019, Bruxelles;
3. Consiliul JAI: 6-7 iunie 2019, Luxemburg;
4. Reuniunea ministerială UE-SUA privind JAI: 19 iunie 2019, Bucureşti.

II. Conferinţe:
1. Justiţia penală în spaţiul cibernetic: 26-27 februarie 2019, Bucureşti;
2. Provocări actuale în sistemele penitenciare din Europa – Prevenirea fenomenului radicalizării şi reducerea supraaglomerării în penitenciare: 1-4 aprilie 2019, Sinaia, judeţul Prahova;
3. Reuniunea ordinară a Reţelei Judiciare Europene în materie civilă şi comercială: 15-17 mai 2019, Bucureşti;
4. Conferinţa privind Parchetul European: provocări legate de operaţionalizare, 27-28 mai 2019, Iaşi;
5. Reuniunea anuală a Reţelei de Cooperare Legislativă a Ministerelor de Justiţie a statelor membre ale Uniunii Europene: 21 iunie 2019, Bucureşti;
6. A 52-a şedinţă plenară a Reţelei Judiciare Europene: 26-28 iunie 2019, Bucureşti;
7. Adunarea Generală a Reţelei Europene de Formare Judiciară: 27-28 iunie 2019, Bucureşti.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?