The Economist avertizează: "După alegeri, Italia poate urma exemplul României"

Alegerile din Italia, la care alianţa de centru-dreapta condusă de Silvio Berlusconi este favorită, atrag atenţia asupra unui fenomen tot mai răspândit în Europa, prezent inclusiv în România: liderii din umbră. Aşa cum Silvio Berlusconi nu va putea conduce dintr-o funcţie publică Italia, deoarece are o condamnare la activ, nici Liviu Dragnea nu poate să devină premier al României. Analiza aparţine revistei The Economist, care atrage atenţia că astfel de politicieni dețin adevăratele pârghii ale puterii în țările lor, dar nu răspund niciodată direct în fața alegărilor pentru deciziile luate.



The Economist pune sub lupă situaţia din Cehia, Polonia și România și se întreabă dacă și Italia, unde astăzi au loc alegeri legislative, este pe cale să le urmeze exemplul. La Varşovia, liderul formaţiunii de guvernare, PiS, Jaroslaw Kaczynski, a ales să rămână în umbră, probabil, pentru a evita inflamarea segmentului mare de alegători polonezi care detestă tipul său de populism naţionalist. În alte ţări, condamnările penale au ţinut politicienii-păpuşari departe de scenă, scrie publicaţia.

 "În România, o condamnare pentru fraudă electorală îl împiedică pe Liviu Dragnea, care conduce Partidul Social-Democrat, de a fi la cârmă. De asemenea, el se confruntă cu un șir de acuzaţii de corupție. Astfel, el dirijează o serie de prim-miniștri neimpresionanţi, în timp ce a cerut partidului său să intre în război cu statul paralel, inclusiv cu Direcția Naţională Anticorupţie, și de a impune legi care îngreunează lupta împotriva corupţiei", explică The Economist. 

In Cehia, Andrei Babiş, de asemenea acuzat de corupţie, este deocamdată premier. El ar putea fi nevoit, însă, să se retragă, la presiunile aliaţilor de coaliţie. Chiar dacă nu va mai fi, oficial, liderul Guvernului, îl va dirija oricum din umbră. Potrivit publicaţiei, următorul caz pe listă este Italia. 

Ca şi în cazul lui Dragnea, o condamnare penală, în acest caz pentru fraudă fiscală, îl împiedică pe Berlusconi să fie premier, dar are locotenenţi loiali. Cel mai plauzibil candidat este preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani. Deşi este un personaj şters, Tajani are calitatea de a-i fi rămas loial lui Berlusconi de la înfiinţarea partidului Forza Italia, în 1993. 

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?