WWF România şi partenerii săi din Republica Moldova şi Ucraina au prezentat, la Tulcea, rezultatele proiectului "Adaptarea Deltei Dunării la schimbările climatice", ce a urmărit evaluarea vulnerabilităţii Deltei în faţa schimbărilor climatice şi propunerea unor măsuri de adaptare.
Potrivit studiului WWF, creşterea temperaturii medii anuale cu 1-1,5 grade Celsius până în anul 2050 va duce la mai multe zile călduroase şi scurtarea zilelor cu zăpadă, producerea mai des a unor fenomene meteorologice periculoase, cum ar fi secete severe, inundaţii extreme, rafale de vânt, ploi, furtuni şi grindină, precum şi scăderea debitului Dunării cu cinci la sută. Totodată, urmând
scenariul negativ, nivelul mării va creşte cu până la 0,5 metri.
Efectele acestor fenomene se vor vedea la nivelul calităţii apei, florei şi faunei din Delta Dunării, afectând sănătatea oamenilor, pescuitul, agricultură şi alte sectoare ale economiei din această zonă.
Creşterea temperaturilor va determina un schimb de procese deficitar în lacurile Dunării, scăderea calităţii apei, eutrofizarea lacurilor şi a apelor costiere şi dispariţia râurilor mici. Prin accelerarea eroziunii costiere, vor pătrunde apele sărate în Dunăre şi în zonele umede, afectând stufărişurile, lacurile şi lagunele. Speciile de apă sărată vor fi favorizate, în detrimentul celor de apă dulce, putând dispărea specii rare de plante, mai rezultă din studiu.
La nivelul faunei, se preconizează creşterea mortalităţii peştilor şi producţie scăzută de peşti în lacuri, înmulţirea insectelor, schimbarea perioadelor de migraţie a păsărilor şi degradarea condiţiilor de cuibărit.
