Mai îngrijorați privind efectele COVID – 19 asupra societății decât asupra lor înșiși
# 70% dintre români spun că sunt foarte și destul de îngrijorați cu privire la situația generată de pandemia de COVID – 19 în România. Categoria îngrijoraților pierde 6 procente de la studiul similar realizat în luna iulie.
Mai îngrijorate sunt femeile, dar și vârstnicii, arată studiul IRES.
Mai puțin îngrijorați sunt aproximativ un sfert dintre participanții la studiu. Aceștia sunt mai ales bărbații, tinerii între 18 și 35 de ani și persoanele cu vârste între 36 și 50 de ani.
ROMÂNII SUNT PRECAUȚI CU PRIVIRE LA VACCINAREA ANTI – COVID-19
3 din 10 români declară că nu s-ar vaccina împotriva COVID-19, iar aproape 4 din 10 spun că s-ar vaccina numai în anumite condiții.
Mai puțin dispuși să se vaccineze sunt tinerii, pe când persoanele educate, cele care locuiesc în mediul urban și în Transilvania și Banat ar fi mai dispuse.
Principalul motiv care stă la baza opțiunii de a nu se vaccina este neîncrederea în vaccin sau în sistemul medical (45%). Alții spun că au luat această decizie pentru că au o imunitate ridicată sau cred că virusul nu este periculos (15%) ori pentru că le este teamă de reacțiile adverse (15%).
Un sfert dintre români spun că s-ar vaccina cât de repede.
Vârstnicii, persoanele cu studii superioare și respondenții din urban sunt în proporții printre cei care s-ar vaccina cât mai repede.
7 din 10 români sunt îngrijorați cu privire la posibila infectare cu noul coronavirus a unui membru al familiei, în timp ce un sfert sunt puțin sau deloc îngrijorați.
Femeile și persoanele peste 51 de ani sunt mai îngrijorate pentru cei din familiile lor, în timp ce bărbații, tinerii și respondenții din mediul rural sunt mai puțin îngrijorați.
59% dintre români – cu 10 procente mai puțini decât în iulie - sunt îngrijorați de riscul de a se infecta. 2% spun că deja s-au infectat. Raportat la totalul populației, numărul celor infectați, declarat spontan în sondaj este mult sub numărul de cazuri comunicat oficial (aprox. 388.200 cf. celor declarate în sondaj vs. 612.373 – cifra oficială de cazuri înregistrată oficial până la data de 26.12.2020).
Femeile, persoanele peste 51 de ani și cele care locuiesc în mediul rural sunt mai îngrijorate decât media, iar bărbații, tinerii și persoanele cu vârste de cel mult 50 de ani, cei care locuiesc în orașe și care au educație superioară sunt mai puțin îngrijorați cu privire la posibilitatea de a contracta virusul.
ROMÂNII ȘI PROXIMITATEA COVID - 19
# Dacă în urmă cu 4 luni, doar 16% dintre români spuneau că au cunoștință de o persoană care a fost infectată cu virusul SARS CoV-2, la 9 luni de la primul caz de COVID – 19 în România 1 din 2 români cunoaște personal pe cineva care a contractat boala.
Tinerii, persoanele educate, cele care locuiesc în mediul urban sunt categoriile care au cunoscut, în proporții mai ridicate decât altele, persoane bolnave de COVID – 19, pe când bărbații, vârstnicii, cei cu educație scăzută și cei care locuiesc la sate se află printre cei care spun în proporție mai ridicată că nu cunosc pe nimeni care să fi contractat boala.
Mai mult de trei sferturi dintre români (78%) știu că în localitatea lor există sau au existat cazuri de COVID – 19, procentul acestora s-a dublat față de luna iulie (51%).
Cei mai informați în acest sens sunt respondenții cu educație ridicată, persoanele cu vârste între 51 și 65 de ani și cei care locuiesc în mediul urban.
Procentul românilor care declară că s-au testat din proprie inițiativă aproape s-a triplat – de la 5% în iulie la 13% în decembrie. 6% spun că s-a testat la solicitarea autorităților, iar 9% la solicitarea angajatorului.
CUM SE INFORMEAZĂ ROMÂNII DESPRE EVOLUȚIA COVID – 19 ÎN ROMÂNIA?
Numărul românilor care se informează zilnic cu privire la evoluția epidemiei de COVID – 19 în România este într-o ușoară scădere, 41% în decembrie față de 48% în iulie.
Aproape un român din cinci nu urmărește deloc statisticile legate de cazurile /de COVID – 19 din România.
Televiziunea este canalul principal de informare cu privire la acest subiect pentru cei mai mulți dintre români (79%), urmată de radio (19%) și canalele online ale autorităților (site-uri, social media) (15%), rețelele de socializare (16%), mediul online altul decât cel oficial (presă, bloguri, experți etc.) (8%), presa scrisă tipărită (5%).
Televiziunea este mijlocul principal de informare pentru femei, pentru respondenții cu vârste de peste 50 de ani, pentru cei cu educație scăzută, pentru persoanele mediul rural și pentru cele din sudul țării.
Radio este preferat de bărbați, de către respondenții din Moldova și de către cei care locuiesc la sate.
Rețelele de socializare sunt preferate într-o măsură mai mare de către bărbați, de tinerii între 18 și 35 de ani, dar și de către persoanele între 31 și 50 de ani și de către respondenții care locuiesc în Moldova.
Canalele online ale surselor oficiale de informare sunt urmărite cu precădere de către tineri și de persoanele educate..
Alte canale online decât cele oficiale (presă online, bloguri, site-uri ale experților) sunt preferate în special de către tineri, de către persoanele educate și de către cei care locuiesc în orașe.
Presa tipărită este sursă principală de informare doar pentru vârstnici.
Pe de altă parte, față de studiul din vară, a scăzut gradul de mulțumire a românilor cu privire la măsurile luate pe perioada pandemiei de către Grupul de Comunicare Strategică (-17%), Președinție (-15%), Guvern (-7%) sau de către autoritățile locale (-%).
Fișa tehnică a studiului:
Volumul eșantionului: 1145 indivizi de 18 ani și pesteTipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ la nivel național
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,9%
Perioada realizării anchetei: 12 – 14 decembrie 2020
Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
