Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că imediat după preluarea mandatului a început să lucreze la procedura de selecție a procurorilor de rang înalt.
„Imediat după preluarea mandatului am început să lucrăm la procedura de selecție a procurorilor de rang înalt. Pe data de 2 decembrie Ministerul Justiției va lansa această procedură de selecție în primă frază pentru procurorul general, procurorul șef DNA și procurorul-șef al DIICOT”, a declarat Ministrul Justiției.
Potrivit legislației, ministrul Justiției este cel care face propuneri, CSM da avizul iar numirea este făcută de președintele României.
„Am transmis în această dimineață procurorului general interimar o scrisoare, prin care, în temeiul competențelor legale ale Ministerului Justiției, am îndrumat ca Ministerul Public să abordeze structurat, planificat, energic și competent crima organizată, traficul de persoane, traficul de droguri, infracțiunile cu violență, infracțiunile la regimul silvic. Am simțit nevoia unui astfel de semnal instituțional, pentru că observăm cu ochiul liber cum proliferează infracțiuni cu violență. Prin faptele lor, infractorii dau semne clare că nu mai au frică de lege și de oamenii legii...Cer Ministerului Public o reacție fermă la această îndrăzneală a infractorilor. Interlopii, traficanții, proxeneții, corupții, organizați în grupuri sau individual, să fie din nou confruntați energic, loviți devastator, descurajați, anihilați judiciar. Brațul ferm al legii să fie din nou simțit de toți cei care și-au pus în minte să facă din România un paradis al infracțiunilor”, a afirmat Cătălin Predoiu.
Ministrul susține că în ultimii ani s-a încercat slăbirea legilor, a legilor penale în special, iar procurorii au fost blamați în masă pentru unele greșeli, abuzuri sau eșecuri în instanță.
„Știu că, în ultimii ani, s-a încercat slăbirea legilor, a legilor penale în special, iar procurorii au fost blamați în masă pentru unele greșeli, abuzuri sau eșecuri în instanță, dar nu împărtășesc culpabilizarea lor în masă. În ansamblu, corpul de procurori are valoare. Să o demonstreze. Să probeze curaj și determinare, profesionalism și rigoare procedurală. Societatea așteaptă acțiune eficientă din partea procurorilor. Defetismul nu este o opțiune. Problema este clară – ori câștigă infractorii, ori câștigă partea cinstită a societății”, a adăugat Predoiu.
Cum s-a ajuns ca parchetele să fie lăsate fără șefi
Președintele Iohannis cataloga situația de la principalele trei parchete - Parchetul General, DNA și DIICOT – ca fiind ”fără precedent”, la conducerea lor aflându-se șefi interimari. Cum s-a ajuns la această situație și cât a contat factorul politic în decapitarea parchetelor ?
„De prin mijlocul lui decembrie expiră și aceste interimate. (...) L-am rugat deja pe domnul ministru Predoiu să trateze prioritar chestiunea și lucrează la o metodologie și, imediat după alegeri, voi continua discuția pentru a finaliza metodologia în câteva săptămâni, până în februarie, să fie ocupate. E vorba de procedura în sine, pentru că legislația e seacă și nu satisface cererile societății și ale MCV. Trebuie prevederi mai clare”, a declarat Klaus Iohannis în campania electorală dintre cele două tururi de scrutin.
Procurorii Bogdan Licu, Călin Nistor și Giorgiana Hosu conduc în prezent, ca interimari, Parchetul General, DNA și DIICOT, având nevoie de delegări din partea CSM pentru a prelua atribuțiile de procurori-șefi.
Ei au ajuns în aceste poziții după ce Augustin Lazăr, Laura Codruța Kovesi și Felix Bănilă au fost părăsit funcțiile fie prin demitere, fie prin pensionare sau demisie.
Kovesi a fost eliberată din funcție în iunie 2018, Augustin Lazăr s-a pensionat în aprilie 2019, iar ultimul șef lal DIICOT, Felix Bănil, adus de Tudorel Toader de la Bacău, a plecat din funcție prin demisie în octombrie 2019, după dispute cu ministrul de atunci al Justiției, Ana Birchall, care i-a reproșat modul în care a gestionat cazul crimelor din Caracal.
