1. Ce este Proiect pentru România și de ce este nevoie de o astfel de dezvoltare?
Proiect pentru România este o inițiativă a Camerei de Comerț și Industrie a României, în parteneriat cu Primăria Municipiului București, dezvoltată de IULIUS și Atterbury Europe.
Demersul propune transformarea Complexului Expozițional Romexpo într-un proiect amplu de dezvoltare pentru țară, bazat pe un concept mixed-use unic, care îmbină atracții artistice, culturale și sociale cu funcțiuni de susținere antreprenorială. Inițiativa răspunde obiectivelor de dezvoltare a activității Romexpo și integrare în circuitul internațional, dar și misiunii CCIR de susținere a antreprenoriatului autohton, print-un proiect care generează oportunități pentru mediul economic, cultural – artistic și social, dar și un etalon pe care România îl va seta la nivel internațional.
Pe scurt, proiectul propune:
• Revitalizarea și modernizarea pavilioanelor expoziționale ca parte integrată a unui proiect mixt, care să genereze târguri și expoziții de anvergură națională și internațională.
• Reconfigurarea Pavilionului Central actual în Sala Polivalentă „Nadia Comăneci”, care va găzdui evenimente de anvergură, precum expoziții, concerte, competiții sportive și altele.
• Muzeul de Artă „Constantin Brâncuși”, dedicat exclusiv artistului.
• Un nou parc și zonă de recreere, care vor crea o conexiune cu Parcul Regele Mihai I al României și Piața Charles de Gaulle.
• Polul de business al Capitalei, care va crea 30.000 de locuri de muncă.
• Cel mai mare spațiu destinat producătorilor și comercianților autohtoni, care va susține promovarea produselor locale.
• Centru al antreprenoriatului românesc, care să ofere oportunități de creștere pentru inițiativele autohtone.
• Cel mai mare lifestyle center din Europa, cu noi concepte de entertainment și ancore de retail în premieră în România.
• Cel mai mare parc acvatic din țară.
• Muzeu al Istoriei Monetare, o premieră națională.
• Un nou hotel de 5 stele.
• Noi soluții de modernizare a infrastructurii și de fluidizare a traficului:
• creșterea de conectivitate a rețelei prin crearea de noi artere, lărgirea unor benzi de circulație, piste de bicicletă și funcțiuni pentru susținerea mobilității urbane;
• punerea în valoare a axelor, marcarea acceselor și activarea fronturilor la bulevard prin introducerea unor funcțiuni de relație cu publicul.
• Cel mai mare parcaj din România, cu peste 12.000 de locuri.
2. Cine are în patrimoniu clădirile aferente Complexului Expozițional Romexpo?
Toate clădirile, construcțiile anexe și platformele aferente Complexului Expozițional Romexpo se află în patrimoniul Romexpo S.A, societate al cărei acționar majoritar este Camera de Comerț și Industrie a României, cu un procent de 91,26 %.
3. De ce ar putea primi CCIR dreptul de proprietate, cu titlu gratuit, asupra terenului de la Romexpo? S-ar putea crea astfel o situație neechitabilă și discriminatorie față de alte organizații non-profit?
Terenul de la Romexpo se află în administrarea Camerei de Comerț și Industrie a României încă din anul 1972, moment în care, printr-un act normativ (Decizia nr. 1146/1972 a Biroului Permanent al Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti (C.P.M.B.), în temeiul Decretului nr. 409/1955 și a Dispoziției Consiliului de Miniștri nr. 92/1961), Statul Român a decis acest lucru. De altfel, tot potrivit legii de la acea vreme, CCIR era sigura instituție din România care asigura, încă din 1961, activitatea de târguri și expoziții. Întreprinderea de Târguri și Expoziții (I.T.E.), actuala Romexpo, a fost înființată în 1972, iar CCIR a fost autorizată să transfere, concomitent cu înființarea noii societăți, fondurile fixe și mijloacele circulante necesare funcționării acesteia. După Revoluția din 1989, prin sentința civilă nr. 2920/1991, Judecătoria Sectorului 1 București a autorizat funcționarea societății comerciale “Romexpo” S.A, având ca acționar majoritar CCIR (98%) și acționari minoritari foști salariați ai I.T.E. Începând cu anul 2004, terenul de la Romexpo, aflat în proprietatea privată a statului, a ieșit din administrarea CCIR, aceasta păstrând numai dreptul de folosință gratuită pentru o perioadă de 49 de ani. Ca urmare a acestor situații de fapt, solicitarea CCIR de a primi cu titlu gratuit dreptul de proprietate asupra terenului de la Romexpo, în contextul dezvoltării proiectului investițional, apare pe deplin justificată, terenul fiind în administrarea Camerei timp de 31 de ani, până în anul 2004, și de atunci încă 49 de ani în folosință gratuită, deci încă 33 de ani păstrând același regim juridic.
4. Transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate asupra terenului de la Romexpo este constituțională?
În momentul de față, ca și contraargument este invocat faptul că transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate asupra terenului de la Romexpo este neconstituțională pentru că încalcă Codul Administrativ. Istoria recentă a României consemnează cel puțin două cazuri în care bunuri din proprietatea privată a statului au trecut gratuit către o societate comercială. Astfel, în 2005 Parlamentul a emis o lege (Legea nr. 208/2005) prin care patrimoniul Bursei de Valori București, societate de interes public la acea dată, a fost trecut în proprietatea membrilor Asociației Brokerilor, în cote egale, fiind considerat aport la capitalul social al nou-înființatei SC Bursa de Valori București SA.
Camera de Comerț si Industrie a României beneficiază, pentru o perioadă de încă 33 de ani, până în anul 2053, de un drept de folosință gratuită asupra terenurilor corespunzătoare Complexului Expozițional Romexpo, acesta fiind constituit din construcțiile aflate în proprietatea Romexpo S.A. și amplasate pe terenul acordat în folosință gratuită Camerei de Comerț și Industrie a României. Pe de-o parte, în baza legislației actuale, Camera de Comerț și Industrie a României nu poate valorifica dreptul său de folosință gratuită în vederea demarării amplelor obiectivelor investiționale propuse. Legislația privind autorizarea executării lucrărilor de construcții limitează decisiv potențialul de dezvoltare al terenului de către Camera de Comerț și Industrie a României în baza dreptului de folosință. Consolidarea în patrimoniul CCIR a dreptului de proprietate, cu sarcina de neînstrăinare a terenului pe o perioada de 30 de ani sau mai mult, ar permite demararea și edificarea proiectului investițional, ceea ce în baza actualei folosințe nu se poate realiza.
Practic, există varianta ca lucrurile să rămână în același stadiu pentru o perioadă de încă 33 de ani sau se poate alege varianta dezvoltării și revitalizării urbane prin implementarea unui proiect durabil pentru comunitate, un proiect pentru țară.
5. Odată obținut dreptul de proprietate, cu titlu gratuit, asupra terenului de la Romexpo, CCIR intenționează să parceleze și ulterior să vândă terenul?
Niciodată nu s-a pus problema vânzării terenului de la Romexpo. Solicitarea CCIR de a primi cu titlu gratuit dreptul de proprietate asupra terenului de la Romexpo, pe o perioadă de 30 de ani, vine cu sarcina de neînstrăinare. Legiuitorul poate decide chiar să adauge încă un zero la cei 30 de ani, astfel încât terenul să rămână, pentru o perioadă lungă de timp, în structura sa actuală, fără posibilitatea de a fi vândut.
CCIR urmărește beneficii pe termen lung și dorește să investească într-un proiect care are premisele de a avea un impact major asupra traiectoriei de evoluție a Capitalei, precum și potențialul de a transforma Bucureștiul într-unul dintre principalele puncte de destinație pentru întreaga Europă.
6.Care ar fi beneficiile care s-ar întoarce către stat în condițiile în care CCIR i-ar fi transferat în proprietate, cu titlu gratuit, terenul?
Transmiterea cu titlu gratuit a dreptului de proprietate a terenului către CCIR reprezintă, în același timp, și o oportunitate de a crește veniturile Statului Român, fie că vorbim de bugetele locale, fie de bugetul de stat. De exemplu, ca orice alt proiect, și cel de la Romexpo va avea nevoie de autorizație de construire, iar pentru o valoare estimată a investiției de aproximativ 3 miliarde de euro, cuantumul acesteia este aproximat la 28 milioane de euro. De asemenea, se va achita și cotizația către Inspectoratul de Stat în Construcții cu o estimare, raportată la valoarea construcțiilor, de 14 milioane de euro. Totodată Primăria Sectorului 1 va încasa și impozitul aferent pentru clădiri, proiectul fiind exclusiv nerezidențial, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2%-1,3% asupra valorii impozabile a clădirii. Și nu în ultimul rând trebuie să menționăm impozitul pe venit și contribuțiile sociale care merg către bugetul de stat pentru un număr de aproximativ 30.000 angajați cât presupune acest proiect în faza sa operativă.
Proiectul de la Romexpo are în vedere ca peste 200 de mii de metri pătrați să fie destinați sectorului de retail. Companiile care își vor desfășura activitatea comercială în acest spațiu vor obține profit și, în mod evident, vor plăti impozit către Statul Român pentru acest profit. Valoarea anuală a acestui impozit este estimată la peste 19 milioane de euro.
De asemenea, pentru realizarea acestui proiect este nevoie de utilaje special destinate construcțiilor care, în bună măsură, funcționează utilizând ca și carburant motorina. Accizele pentru motorină se calculează și se livrează la bugetul de stat. Se estimează un consum de peste 60 de mii de tone, ceea ce înseamnă o valoare a accizelor de peste 25 de milioane de euro încasate de Statul Român.
În concluzie, în cei 5 ani care cuprind etapa construcțieiBugetul de Stat și Bugetul Local vor avea de încasat peste 200 de milioane de euro, iar anual, în perioada de operare, contribuțiile vor depăși 345 milioane de euro.
Desigur, vor fi și numeroase beneficii indirecte - consolidarea unui Centru Expozițional care va permite găzduirea unor evenimente de referință, a cărui activitate va genera venituri semnificative; realizarea, pentru prima dată la nivel național, a unor obiective de talie internațională, dedicate exclusiv unor simboluri ale României, precum Muzeul de Artă „Constantin Brâncuși” și Sala Polivalentă „Nadia Comăneci”; crearea unor spații de susținere a producției autohtone și a antreprenoriatului local; creșterea turismului național și internațional în București, generată de componentele culturale, expoziționale și de business, dar și de noi atracții – cel mai mare Oceanariu din țară și Muzeul Istoriei Monetare etc.
7. De ce nu a fost luată în calcul realizarea acestui proiect în regim de parteneriat public privat?
Romexpo este o societate 100% privată, ceea ce înseamnă că acest demers ar trebui inițiat de o autoritate a Statului Român, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent, deși, încă din anul 2015, CCIR a solicitat autorităților reglementarea juridică a terenului, în contextul existenței proiectului investițional. Faptul că CCIR, acționarul majoritar al Romexpo, lucrează, împreună cu un partener privat de ani buni la realizarea unui proiect de o asemenea anvergură ar trebui apreciat și încurajat de autoritățile din România, mai ales că proiectul este generator de venituri substanțiale la bugetul public. Nu în ultimul rând, trebuie precizat faptul că, prin activitatea instituțională specifică, CCIR a fost instituția care a depus eforturi considerabile în sensul reglementării și promovării parteneriatului public privat în beneficiul mediul de afaceri din România.
8. Cum au fost desemnați investitorii?
CCIR și Romexpo doresc optimizarea activității curente și să contribuie la dezvoltarea zonei aferente Complexului Expozițional Romexpo, prin diversificarea serviciilor și facilităților oferite expozanților, clienților și altor beneficiari și parteneri, precum și prin includerea Complexului Expozițional Romexpo în circuitul expozițional internațional, însă nu dețin resursele financiare necesare pentru o astfel de investiție și nici expertiza ce se impune.
Compania IULIUS este singurul dezvoltator de proiecte mixte de amploare în România, cu o experință în dezvoltarea și operarea acestora de peste 10 ani și cu o prezență în real – estate de peste 20 de ani. Pe lângă know how, parteneriatul cu Atterbury Europe întărește capacitatea financiară necesară pentru realizarea proiectului. Cele două entități pot asigura toate resursele necesare realizării unei dezvoltări de o asemenea anvergură și au experiența unor proiecte complexe și calitative. Câteva exemple sunt: www.iuliustown.ro; www.palasiasi.ro; www.mallofafrica.co.za.
9. Care este natura asocierii? Terenul este oferit gratuit investitorilor?
Camera de Comerț și Industrie a României și Romexpo au semnat un acord de parteneriat cu investitorii privind dezvoltarea Complexului Expozițional Romexpo și integrarea sa într-un proiect mixt, care să optimizeze utilizarea unor resurse pentru a aduce plus-valoare și care să-l transforme într-o atracție europeană.
Terenul nu este oferit gratuit investitorului. Parteneriatul se va realiza în baza unui contract prin care, evident, investitorii vor achita către CCIR o taxă de superficie la prețul pieței pentru dreptul de folosință al terenului, conform legislației în vigoare.
10. Ce garanții oferă CCIR asupra faptului că acest proiect are în vedere dezvoltarea sustenabilă a mediului de afaceri din România?
CCIR funcționează în baza Legii nr. 335/2007 care precizează foarte clar aria de activitate a acestei instituții, mai exact sprijinirea și promovarea mediului de afaceri românesc. Așadar, orice abatere de la aceste obligații ar însemna încălcarea cu bună știință a legii.
În ceea ce privește proiectul propriu-zis de dezvoltare a ROMEXPO, acesta va genera peste 30.000de locuri de muncă într-un centru de business care va atrage noi investitori, dar și facilități de susținere și dezvoltare a producătorilor și comercianților autohtoni, precum și a antreprenoriatului local. -
Acest proiect nu trebuie văzut ca o simplă dezvoltare imobiliară, ci ca un parteneriat care oferă multiple oportunități pentru mediul de business național, implicit, pentru Stat.
11. În ce stadiu se află parteneriatul de colaborare dintre CCIR și autoritățile publice locale față de transformarea Romexpo într-un spațiu dedicat desfășurării unor activități culturale și sportive?
În anul 2017, a fost semnat un Acord de colaborare între CCIR, ROMEXPO și Consiliul Local al Sectorului 1 în vederea realizării unor investiții corespunzătoare exploatării în comun a Pavilionului Central, prin transformarea acestuia într-un spațiu dedicat desfășurării de acțiuni culturale și sportive. Acest acord este valabil până la data de 30 septembrie 2020.
Cele două demersuri nu se exclud unul pe celălalt, putând fi identificate soluții pentru o colaborare unitară, orientată spre impactul pozitiv în comunitate, inclusiv în ceea ce privește realizarea Sălii Polivalente „Nadia Comăneci” și a altor facilități publice.
12. Se urmărește de fapt realizarea un proiect rezidențial în centrul Bucureștiului?
Nu s-a pus niciodată problema realizării unui proiect rezidențial. Camera de Comerț și Industrie a României intenționează să se implice în realizarea unui proiect de revitalizare urbană ce va purta semnătura evoluției și a potențialului României, un proiect despre elitele și valorile românești, un proiect inițiat de români pentru români. Proiectul va avea drept pilon principal – dezvoltarea coeziunii între cele mai diverse entități, urmând în același timp principiile strategiei europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
Noul proiect este gândit pentru a permite o sinergie cu toate obiectivele existente și în construcție din zonă ale diferitelor entități, pentru o dezvoltare sustenabilă, armonioasă și deschisă spre comunitate a nordului Capitalei.
Totodată, Complexul Expozițional Romexpo va deveni un parc expozițional permanent cu funcțiune multiplă, cu capacitatea de a concentra evenimentele expoziționale majore, naționale și internaționale, prin poziția strategică în centrul de business al Capitalei României, constituind punctul de întâlnire pentru publicul larg, oamenii de afaceri, reprezentanții mediului guvernamental și legislativ, academic, asociativ, profesional, al cercetătorilor etc. Pavilionul Central Romexpo va fi parte integrantă a noii dezvoltări, care are premisele de a avea un impact major asupra traiectorii de evoluție a Capitalei, precum și potențialul de a transforma Bucureștiul într-unul dintre principalele puncte de destinație pentru întreaga Europă.
Conceptul proiectului gravitează în jurul unei componente culturale dominante, un omagiu adus marilor valori autohtone. Aici va fi primul Muzeu de Artă din România dedicat exclusiv sculptorului Constantin Brâncuși, locație care va întregi simbolul național și va căpăta rezonanța internațională cuvenită. Totodată, pavilionul central va fi reconfigurat în Sala Polivalentă „Nadia Comăneci”, oferind Capitalei un spațiu artistic la standarde internaționale, menit să stimuleze potențialul mediului cultural contemporan și care, prin evenimentele găzduite, va deveni o atracție constantă pentru publicul de entertainment, inclusiv din afara țării.
Proiectul integrează pavilioanele expoziționale Romexpo, pe care le reconfigurează, modernizează și le modelează într-un Centru de Conferințe și Congrese de anvergură, adaptat nevoilor unei capitale europene. Pus în valoare de funcțiunile culturale, sociale și economice dezvoltate în jurul său, care asigură infrastructura necesară pentru organizarea evenimentelor de amploare, acesta va deveni o destinație europeană în sine.
13. Cine a realizat conceptul proiectului?
Propunerea de proiect poartă semnătura reputatei case de arhitectură Jerde Partnership, cu o experiență de peste 40 de ani în remodelarea și revitalizarea urbană la nivel global.
Pentru unele obiective ale proiectului, arhitecții vor fi stabilități în etapa post – aprobării Planului Urbanistic Zonal, ca urmare a unor concursuri naționale și internaționale de specialitate.
14. Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate și aglomerate orașe ale Europei, de ce intenționează CCIR să investească în proiecte cu multe construcții când este atâta nevoie de spații verzi?
Proiectul este mult mai amplu și trebuie privit în ansamblu, nu presupune doar construirea mai multor clădiri de birouri. Centrul Expozițional Romexpo se va deschide spre comunitate, prin intermediul unei succesiuni de atracții publice: parc central, grădini înierbate, arbori maturi și vegetație luxuriantă, alei de promenadă, esplanadă și piațete. Noul parc, care va ocupa 30% din suprafața proiectului, adică 100.000 mp, va face o legătură directă cu Parcul Regele Mihai I al României și va realiza o conexiune verde de la Piața Charles de Gaulle până în inima proiectului. În prezent, Complexului Expozițional Romexpo are o configurație de incintă închisă, iar noul parc propus în proiect este accesibil publicului 24h din 24h, fiind deschis spre toate arterele perimetrale și, în special, spre Piața Presei Libere, punct de start al axului principal de acces.
În ceea ce privește traficul, dezvoltarea presupune investiții ample în soluții inovatoare pentru modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale și, implicit, pentru creșterea conectivității urbane. Proiectul pentru fluidizarea traficului este realizat în colaborare cu una dintre cele mai mari companii specializate din Europa, incluzând crearea de noi artere rutiere și lărgirea unor benzi de circulație, dar și piste de bicicletă și facilități care contribuie la mobilitatea urbană. Mai mult, va fi realizată și cea mai mare parcare din România, cu peste 12.000 de locuri, subterane și supraterane, cu un sistem de management inteligent, care permite corelarea cu alte parcări publice.Totodată, dezvoltarea proiectului va susține finalizarea liniei de metrou Magistrala 6 București.
Mai multe informații aici: http://proiectpentruromania.ro/
