Din bugetul de 1.189 lei, 477 lei sunt destinați cheltuielilor pentru bunurile alimentare, în timp ce pe cadouri românii se așteaptă să dea, în medie, 403 lei. Restul de buget se distribuie între brad (172 lei) și decorarea acestuia (137 lei).
Pe regiuni, locuitorii din Dobrogea și București sunt dispuși să cheltuie mai mult decât media națională, în timp ce transilvănenii sunt mai cumpătați. Tinerii sub 25 de ani au declarat că vor cheltui cu aproximativ 30 lei mai mult pentru mâncare decât cei peste 55 de ani și în jur de 92 lei mai mult pe cadouri.
Pentru a acoperi aceste cheltuieli, mulți români se bazează pe prima de Crăciun. Mai mult de jumătate (51%) din respondenți spun că este destul de importantă și îi ajută mult, în timp ce peste un sfert (26,3%) declară că nu s-ar descurca fără acest bonus. Prima este mai așteptată de cei între 25-34 ani, 59,2% dintre cei intervievați declarând că le-ar fi mai greu fără acești bani.
Febra cumpărăturilor începe pentru unii încă din noiembrie (13,3%). Majoritatea respondenților (30,2%) se ocupă de acest aspect în a doua săptămână din decembrie sau chiar în a treia (24,2%). Nu sunt puțini nici cei care lasă totul pe ultima sută de metri.
Supermarketurile și hipermarketurile sunt prima alegere a românilor pentru a-și face cumpărăturile alimentare, 93,5% dintre ei alegând această variantă, dintr-un maxim de două posibile. Pe locul doi este piața agroalimentară, aleasă de aproape 40% dintre respondenți, cu o pondere mai mare (65,6%) în cazul celor peste 55 de ani. Magazinele online sunt preferate de cei sub 25 de ani și de locuitorii din București-Ilfov, în timp ce procentul celor care se aprovizionează de la rudele de la țară e în scădere de la an la an, situându-se în jurul valorii de 10% la nivel național.
În ceea ce privește cadourile, românii încă preferă magazinele fizice, atât pe cele de sine stătătoare (30%), cât mai ales pe cele din mall-uri (68,2%). Dacă au la dispoziție mai multe opțiuni, patru din zece români cumpără cadouri online, cu un procent semnificativ mai mic în cazul celor de peste 55 de ani și unul din patru oameni aleg târgurile de cadouri, mai ales cei în vârstă.
Simbolul sărbătorilor de iarnă, bradul de Crăciun, va fi prezent în peste 90% dintre casele românilor. Doar o treime dintre respondenți vor unul natural. Deși cei tăiați încă sunt preferați de un sfert din populație, încep să fie ceruți și cei în ghiveci (3,6%) care apoi se pot replanta. Nu neapărat din considerente ecologice, mai mult bugetare, majoritatea românilor (59%) optează pentru un brad artificial, în timp ce un procent infim au o abordare simbolică, minimalistă și își fac unul din ornamente sau cărți (1,4%), inspirându-se de pe Pinterest.
În ceea ce privește locul de unde îl achiziționează, tot supermarketurile/ hipermarketurile sunt în topul alegerilor (52%), urmate de piață (22%), pentru că românii iau bradul împreună cu restul cumpărăturilor.
Globurile și beteala sunt în topul preferințelor (72%), în timp ce doar un sfert le aleg pe cele sustenabile. Decorațiunile se cumpără tot din supermarket sau mall, doar 8,8% dintre respondenți optând pentru magazine online. În timp ce 15% dintre români schimbă decorațiunile în fiecare an, aproximativ 40% le țin mai mult de trei ani.
Sărbătorile de iarnă nu sunt doar despre cumpărături și mâncare. Timpul petrecut cu familia este important pentru români, 85% dintre respondenți declarând că se bucură de întâlnirile cu rudele și prietenii. Doar 3,5% spun că fac asta din obligație, procentul fiind mai mare (6,5%) în rândul celor de 35-44 de ani.
Față de un studiu similar de acum trei ani, se observă că din ce în ce mai mulți români au încredere să cumpere cadouri din magazinele online. Procentul brazilor naturali tăiați este în scădere iar oamenii sunt dispuși să cheltuie mai mult pentru cumpărarea și împodobirea bradului, situație impulsionată probabil și de creșterile salariale din ultimii ani.
Din bugetul de 1.189 lei, 477 lei sunt destinați cheltuielilor pentru bunurile alimentare, în timp ce pe cadouri românii se așteaptă să dea, în medie, 403 lei. Restul de buget se distribuie între brad (172 lei) și decorarea acestuia (137 lei).
Pe regiuni, locuitorii din Dobrogea și București sunt dispuși să cheltuie mai mult decât media națională, în timp ce transilvănenii sunt mai cumpătați. Tinerii sub 25 de ani au declarat că vor cheltui cu aproximativ 30 lei mai mult pentru mâncare decât cei peste 55 de ani și în jur de 92 lei mai mult pe cadouri.
Pentru a acoperi aceste cheltuieli, mulți români se bazează pe prima de Crăciun. Mai mult de jumătate (51%) din respondenți spun că este destul de importantă și îi ajută mult, în timp ce peste un sfert (26,3%) declară că nu s-ar descurca fără acest bonus. Prima este mai așteptată de cei între 25-34 ani, 59,2% dintre cei intervievați declarând că le-ar fi mai greu fără acești bani.
Febra cumpărăturilor începe pentru unii încă din noiembrie (13,3%). Majoritatea respondenților (30,2%) se ocupă de acest aspect în a doua săptămână din decembrie sau chiar în a treia (24,2%). Nu sunt puțini nici cei care lasă totul pe ultima sută de metri.
Supermarketurile și hipermarketurile sunt prima alegere a românilor pentru a-și face cumpărăturile alimentare, 93,5% dintre ei alegând această variantă, dintr-un maxim de două posibile. Pe locul doi este piața agroalimentară, aleasă de aproape 40% dintre respondenți, cu o pondere mai mare (65,6%) în cazul celor peste 55 de ani. Magazinele online sunt preferate de cei sub 25 de ani și de locuitorii din București-Ilfov, în timp ce procentul celor care se aprovizionează de la rudele de la țară e în scădere de la an la an, situându-se în jurul valorii de 10% la nivel național.
În ceea ce privește cadourile, românii încă preferă magazinele fizice, atât pe cele de sine stătătoare (30%), cât mai ales pe cele din mall-uri (68,2%). Dacă au la dispoziție mai multe opțiuni, patru din zece români cumpără cadouri online, cu un procent semnificativ mai mic în cazul celor de peste 55 de ani și unul din patru oameni aleg târgurile de cadouri, mai ales cei în vârstă.
Simbolul sărbătorilor de iarnă, bradul de Crăciun, va fi prezent în peste 90% dintre casele românilor. Doar o treime dintre respondenți vor unul natural. Deși cei tăiați încă sunt preferați de un sfert din populație, încep să fie ceruți și cei în ghiveci (3,6%) care apoi se pot replanta. Nu neapărat din considerente ecologice, mai mult bugetare, majoritatea românilor (59%) optează pentru un brad artificial, în timp ce un procent infim au o abordare simbolică, minimalistă și își fac unul din ornamente sau cărți (1,4%), inspirându-se de pe Pinterest.
În ceea ce privește locul de unde îl achiziționează, tot supermarketurile/ hipermarketurile sunt în topul alegerilor (52%), urmate de piață (22%), pentru că românii iau bradul împreună cu restul cumpărăturilor.
Globurile și beteala sunt în topul preferințelor (72%), în timp ce doar un sfert le aleg pe cele sustenabile. Decorațiunile se cumpără tot din supermarket sau mall, doar 8,8% dintre respondenți optând pentru magazine online. În timp ce 15% dintre români schimbă decorațiunile în fiecare an, aproximativ 40% le țin mai mult de trei ani.
Sărbătorile de iarnă nu sunt doar despre cumpărături și mâncare. Timpul petrecut cu familia este important pentru români, 85% dintre respondenți declarând că se bucură de întâlnirile cu rudele și prietenii. Doar 3,5% spun că fac asta din obligație, procentul fiind mai mare (6,5%) în rândul celor de 35-44 de ani.
Față de un studiu similar de acum trei ani, se observă că din ce în ce mai mulți români au încredere să cumpere cadouri din magazinele online. Procentul brazilor naturali tăiați este în scădere iar oamenii sunt dispuși să cheltuie mai mult pentru cumpărarea și împodobirea bradului, situație impulsionată probabil și de creșterile salariale din ultimii ani.
